 | as |
|
| Desăvârșire [ de-să-vâr-și-re ] VEZI SINONIME PENTRU desăvârșire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului desavarsire în mai multe dicționareDefinițiile pentru desavarsire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru desăvârșire: desăvârșíre, desăvârșiri substantiv feminin Acțiunea de a desăvârși și rezultatul ei. ♦ (Sens biblic) Proces sinergetic în care omul conlucrează cu harul lui Dumnezeu; îndreptare, mântuire, dreptate, îndumnezeire. – Din desăvârși. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desăvârșire: desăvârșíre substantiv feminin [Atestat: (a. 1775) GCR. II, 108/35 / Plural: desavarsireri / Etimologie: desăvârși] 1 Ducere Ia bun sfârșit Si: îndeplinire, terminare. 2 (Îlav) Cu desavarsire Cu totul Si: deplin. 3 (Îlav) În desavarsire De la început până la sfârșit. 4 Perfecțiune. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESĂVÂRȘIRE: DESĂVÂRȘÍRE, desăvârșiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) desăvârși și rezultatul ei. • Locuţiune adverbiala Cu desăvârșire = cu totul, în întregime, pe deplin; absolut. – vezi desăvârși. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESĂVÂRȘIRE: DESĂVÂRȘÍRE, desăvârșiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) desăvârși și rezultatul ei. • Locuţiune adverbiala Cu desăvârșire = cu totul, în întregime, pe deplin; absolut. – vezi desăvârși. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru desăvârșire: desăvârșire forme 1. lucrarea de a desăvârși; 2. rezultatul ei, perfecțiune: ale trupului desăvârșiri OD. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru desăvârșire: desăvârșíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat desăvârșírii; plural desăvârșíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru desăvârșire: desăvârșíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat desăvârșírii; plural desăvârșíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Desăvârșire: Desăvârșire ≠ nedesăvârșire Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESAVARSIRE' DESATELIZÁTdesătínădesătúiDESĂVÂRȘÍDESĂVÂRȘÍREDESĂVÂRȘÍTdesăvîrșéscDESĂVÎRȘÍdesăvîrșíre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Desăvârșire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului desăvârșire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii II, 108/35 / Plural: desăvârșireri / Etimologie: desăvârși] 1 Ducere Ia bun sfârșit Si: îndeplinire, terminare. 2 Îlav Cu desăvârșire Cu totul Si: deplin. 3 Îlav În desăvârșire De la început până la sfârșit. Sentiment de desăvârșire. Desăvârșire liniilor ei. |
GRAMATICA cuvântului Desăvârșire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului desăvârșire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Desăvârșire poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE desăvârșire? Vezi cuvântul desăvârșire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul desăvârșire?[ de-să-vâr-și-re ] Se pare că cuvântul desăvârșire are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Desăvârșire Inţelegi mai uşor cuvântul desăvârșire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Cu desăvârșire = cu totul, în întregime, pe deplin; absolut Locuţiune adverbiala Cu desăvârșire = cu totul, în întregime, pe deplin; absolut |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Desăvârșire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu mâinile încrucișate la sau pe piept?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul desăvârșire are forma: desăvârșíri
