 | as |
|
| Derogațiune [ de-ro-ga-ți-u-ne ] VEZI SINONIME PENTRU derogațiune PE ESINONIME.COM definiția cuvântului derogatiune în mai multe dicționareDefinițiile pentru derogatiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru derogațiune: *derogațiúne forme (latina derogátio, -ónis). Acțiunea de a deroga de la o lege, de la un contract. – Și -áție și -áre. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEROGAȚIUNE: DEROGAȚIÚNE, derogațiuni, substantiv feminin (învechit) Derogare. [ pronunție: -ți-u-] – Din limba franceza dérogation. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEROGAȚIUNE: DEROGAȚIÚNE, derogațiuni, substantiv feminin Derogare. [ pronunție: ți-u-] – Din limba franceza dérogation. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru derogațiune: derogațiúne (învechit) (-ți-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat derogațiúnii; plural derogațiúni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru derogațiune: derogațiúne substantiv feminin (silabe -ți-u-), genitiv dativ articulat derogațiúnii; plural derogațiúni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEROGAȚIUNE: DEROGAȚIÚNE substantiv feminin derogare. (< limba franceza dérogation) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru derogațiune: derogațiune substantiv verbal DEROGARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru derogațiune: derogațiúne substantiv feminin vezi derogare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEROGATIUNE' DEROGÁderogábilDEROGÁREDEROGÁȚIEDEROGAȚIÚNEDEROGATÓRIUderomantizáderomantizáreDEROMANTIZÁT |
GRAMATICA cuvântului derogațiune? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului derogațiune. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul derogațiune poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE derogațiune? Vezi cuvântul derogațiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul derogațiune?[ de-ro-ga-ți-u-ne ] Se pare că cuvântul derogațiune are şase silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da de belea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul derogațiune are forma: derogațiúni
