 | as |
|
| Derbedeu [ der-be-deu ] VEZI SINONIME PENTRU derbedeu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului derbedeu în mai multe dicționareDefinițiile pentru derbedeu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DERBEDEU: DERBEDEU s. 1. golan, haimana, vagabond, (popular și fam.) teleleu, (regional) hîrbar, hîrbareț, ulițar, (Moldova) dulandragiu, (prin Olt.) jarcalete, (Moldova) lainic, (prin Muntenia) teacăr, (Moldova și Transilvania) ulițarnic, (Transilvania și Banat) vandralău, vandraș, vandroc, vandrocaș, (prin Transilvania) verbuncaș, (învechit) ștrengar, zamparagiu, (învechit, în Transilvania) budușlău, (familial) bate-poduri. (E un derbedeu fară pereche.) 2. lepădătură, lichea, netrebnic, pușlama, scîrnăvie, secătură, (popular și fam.) cioflingar, (învechit și regional) pujlău, (regional) orbete, oșiștie, postoroncă, pujlă, (Moldova) nandralău, poghibală, (Transilvania și Maramures) techergheu, (învechit) ștrengar, (familial) cutră, marțafoi, (figurat) căzătură, otreapă, zdreanță, (regional figurat) loază, (argotic) sichimea. (E un derbedeu fără caracter.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DERBEDEU: DERBEDÉU, derbedei, substantiv masculin Om fără căpătîi, om de nimic; pierde-vară, haimana, vagabond. Ai avut dreptate să te gîndești c-ar fi niște lotri și niște derbedei. SADOVEANU, Z. C. 83. Grădina era aproape pustie. Numai cîțiva derbedei dormitau ici și colo, pe capete de bănci. IBRĂILEANU, A. 84. Umbli haimana pe poduri cu derbedeii. FILIMON, C. 82. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru derbedeu: derbedéu [Atestat: FILIMON, C. I, 752 / V: (înv) derbedeuél, derbedeuér, derbedeurdeméu, derbedeueá substantiv masculin și feminin / Plural: derbedeuei / Etimologie: tc derbeder] 1 substantiv masculin Om fără căpătâi, de nimic Cf vagabond, haimana. 2 av (Îe) A umbla derbedeu Tănase A umbla fără rost din loc în locuțiune Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DERBEDEU: DERBEDÉU, derbedei, substantiv masculin Om fără căpătâi, om de nimic; pierde-vară, vagabond, haimana. – Din limba turcă derbeder. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DERBEDEU: DERBEDÉU, derbedei, substantiv masculin Om fără căpătâi, om de nimic; pierde-vară, vagabond, haimana. – Din limba turcă derbeder. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru derbedeu: derbedéu substantiv masculin (silabe -deu), articulat derbedéul; plural derbedéi, articulat derbedéii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DERBEDEU: DERBEDÉU derbedeui m. Om de nimic; pușlama; secătură. /<turc. derbeder Forme diferite ale cuvantului derbedeu: derbedeui Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru derbedeu: derbedéu substantiv masculin, articulat derbedéul; plural derbedéi, articulat derbedéii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DERBEDEU' deraziúnederbedeismderbedélderbedérDERBEDÉUDÉRBIdérbyderấdeDERDELÚȘ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL derbedeu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului derbedeu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii E un derbedeu fară pereche. E un derbedeu fără caracter. A ajuns un derbedeu. I, 752 / V: înv derbedeuél, derbedeuér, derbedeurdeméu, derbedeueá substantiv masculin și feminin / Plural: derbedeuei / Etimologie: tc derbeder] 1 substantiv masculin Om fără căpătâi, de nimic Cf vagabond, haimana. 2 av Îe A umbla derbedeu Tănase A umbla fără rost din loc în locuțiune. DERBEDÉU derbedeui m. |
GRAMATICA cuvântului derbedeu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului derbedeu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul derbedeu poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE derbedeu? Vezi cuvântul derbedeu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul derbedeu?[ der-be-deu ] Se pare că cuvântul derbedeu are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL derbedeu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Limbă comună?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul derbedeu are forma: derbedéi
