 | as |
|
| Depunere [ de-pu-ne-re ] VEZI SINONIME PENTRU depunere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului depunere în mai multe dicționareDefinițiile pentru depunere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru depunere: depúnere substantiv feminin [Atestat: DLR ms / Etimologie: depune2] 1 Sumă de bani depusă la o instituție bancară. 2 Sediment, depozit pe o suprafață sau pe fundul unui vas. 3 (Jur) Depoziție. 4 Lăsare a unui obiect din mână, punându-l undeva Si: depus1 (1). 5 (Zlg) Eliminare a ouălor[1] la un loc potrivit Si: depus1 (2). 6 (Fig; îs) depunere a armelor Încetare a luptei. 7 (Fig; îs) depunere a coroanei Renunțare la domnie. 8 (Fig; cmr) depunere a bilanțului Falimentare. 9 (Îs) depunere a banilor Lăsare a unei sume de bani spre păstrare la o instituție bancară. 10 (Îs) depunere a mandatului Renunțare la o însărcinare încredințată, invocând drept motivare imposibilitatea de a continua îndeplinirea ei. 11 (Îs ) depunere a unui act (sau unei cereri, unui memoriu etc.) Predare a unui act, a unei cereri, a unui memoriu unui for competent. 12 (Îs) depunere a muncii (sau efortului, ostenelii etc.) Trudă. 13 (Îs) depunere a jurământului Angajare în mărturisirea adevărului în legătură cu faptele unui proces de către o parte în litigiu sau de către un martor. 14 (Îas) Angajare solemnă de îndeplinire a îndatoririlor, cu respectarea legilor țării, de către anumite categorii de oameni și de către militari. corectată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEPUNERE: DEPÚNERE, depuneri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) depune și rezultatul ei. 1. Sumă de bani depusă la o instituție bancară. 2. Material depus pe o suprafață sau pe fundul unui recipient; depozit, sediment. 3. (juridic; în expresie) Mandat de depunere = (în vechea legiuire de procedură penală) ordin dat de judecătorul de instrucție organelor de poliție judiciară, de a ridica și ține la dispoziția sa, timp de 24 de ore, o persoană învinuită. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEPUNERE: DEPUNERE s. 1. lăsare, predare. (depunere geamantanului la gară.) 2. înaintare, înmînare, predare, prezentare, remitere, transmitere, (învechit) paradosire, paradosit. (depunere unei cereri.) 3. achitare, plată, vărsare. (depunere ratei în termen.) 4. (geologie) depozitare, sedimentare, sedimentație. (Proces de depunere a calcarului.) 5. (geologie; concret) depozit, sediment. (depunere de calcar.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEPUNERE: DEPÚNERE, depuneri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) depune1 și rezultatul ei. 1. Sumă de bani depusă la o instituție bancară. 2. Sediment, depozit pe o suprafață sau pe fundul unui vas. – vezi depune1. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEPUNERE: DEPÚNERE, depuneri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) depune1 și rezultatul ei. 1. Sumă de bani depusă la o instituție bancară. 2. Sediment, depozit pe o suprafață sau pe fundul unui vas. – vezi depune1. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru depunere: depunere forme 1. acțiunea de a depune: depunerea titlurilor; 2. destituire; 3. ceea ce un martor depune înaintea justiției; 4. depozit: Cassa de depuneri și consemnațiuni. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru depunere: *depúnere forme Acțiunea de a depune, depozițiune, dare în păstrare: casă de depunerĭ (de economie). Destituire. Punere în închisoare. Mărturie în justiție. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEPUNERE: DEPÚNERE substantiv feminin Acțiunea de a (se) depune și rezultatul ei. ♦ Sumă de bani care se depune la o instituție (bancară). ♦ Sediment. [< depune]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEPUNERE: DEPÚNERE substantiv feminin 1. acțiunea de a (se) depune. 2. sumă de bani care se depune la o instituție (bancară). 3. sediment. (< depune) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DEPUNERE: DEPÚNERE depunerei forme 1) vezi A DEPUNE și A SE DEPUNE. 2) Sumă de bani depusă pentru păstrare. /v. a (se) depune Forme diferite ale cuvantului depunere: depunerei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru depunere: depúnere substantiv feminin, genitiv dativ articulat depúnerii; plural depúneri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru depunere: depúnere substantiv feminin, genitiv dativ articulat depúnerii; plural depúneri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEPUNERE' DEPUNCTÁDEPUNCTÁREDEPUNCTÁTDEPÚNEDEPÚNEREdepurádepuráreDEPURÁȚIEdepurațiúne |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL depunere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului depunere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 6 Fig; îs depunere a armelor Încetare a luptei. 7 Fig; îs depunere a coroanei Renunțare la domnie. 8 Fig; cmr depunere a bilanțului Falimentare. 9 Îs depunere a banilor Lăsare a unei sume de bani spre păstrare la o instituție bancară. 10 Îs depunere a mandatului Renunțare la o însărcinare încredințată, invocând drept motivare imposibilitatea de a continua îndeplinirea ei. 11 Îs depunere a unui act sau unei cereri, unui memoriu etc. 12 Îs depunere a muncii sau efortului, ostenelii etc. 13 Îs depunere a jurământului Angajare în mărturisirea adevărului în legătură cu faptele unui proces de către o parte în litigiu sau de către un martor. Depunere geamantanului la gară. Depunere unei cereri. Depunere ratei în termen. Proces de depunere a calcarului. Depunere de calcar. Depunere geamantanului la gară. Proces de depunere a calcarului. DEPÚNERE depunerei forme 1 vezi A DEPUNE și A SE DEPUNE. |
GRAMATICA cuvântului depunere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului depunere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul depunere poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE depunere? Vezi cuvântul depunere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul depunere?[ de-pu-ne-re ] Se pare că cuvântul depunere are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL depunere Inţelegi mai uşor cuvântul depunere dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeJuridic; în expresie Mandat de depunere = în vechea legiuire de procedură penală ordin dat de judecătorul de instrucție organelor de poliție judiciară, de a ridica și ține la dispoziția sa, timp de 24 de ore, o persoană învinuită |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL depunere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a fi în fonduri?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul depunere are forma: depúneri
