|
Deprecaţie [ de-pre-ca-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU deprecaţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului deprecatie în mai multe dicționareDefinițiile pentru deprecatie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEPRECAȚIE: DEPRECÁȚIE substantiv feminin Figură retorică prin care este implorat cel pe care verb reflexiv:em să-l înduplecăm; implorare. [Gen. -iei, variantă deprecațiune substantiv feminin / conform limba franceza déprécation, latina deprecatio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEPRECAȚIE: DEPRECÁȚIE, deprecații, substantiv feminin (livresc) Figură retorică prin care este implorat cel pe care verb reflexiv:em să-l înduplecăm; implorare. [Variante: deprecațiúne substantiv feminin] – Din limba franceza déprécation. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEPRECAȚIE: DEPRECÁȚIE, deprecații, substantiv feminin Figură retorică prin care este implorat cel pe care verb reflexiv:em să-l înduplecăm; implorare. [Variante: deprecațiúne substantiv feminin] – Din limba franceza déprécation. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deprecație: deprecație substantiv feminin [Atestat: DEX / V: (înv) deprecatieiune / Plural: deprecatieii / Etimologie: franceza déprécation] Formă retorică prin care este implorat cel pe care verb reflexiv:em să-l înduplecăm Si: implorare. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deprecație: deprecáție substantiv feminin (silabe -pre-, -ți-e), articulat deprecáția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat deprecáției; plural deprecáții, articulat deprecáțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deprecație: deprecáție (livresc) (de-pre-, -ți-e) substantiv feminin, articulat deprecáția (-ți-a), genitiv dativ articulat deprecáției; plural deprecáții, articulat deprecáțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEPRECAȚIE: DEPRECÁȚIE substantiv feminin figură retorică prin care este implorat cel pe care verb reflexiv:em să-l înduplecăm. (< limba franceza déprécation, latina deprecatio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEPRECATIE' depravațiúnedepravatórdepravézdeprắciDEPRECÁȚIEDEPRECAȚIÚNEDEPRECATÓRIUDEPRECIÁDEPRECIÁBIL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DEPRECAȚIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deprecaţie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Deprecație substantiv feminin [Atestat: DEX / V: înv deprecaȚieiune / Plural: deprecaȚieii / Etimologie: franceza déprécation] Formă retorică prin care este implorat cel pe care verb reflexiv:em să-l înduplecăm Si: implorare. |
GRAMATICA cuvântului DEPRECAȚIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deprecaţie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DEPRECAȚIE poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE deprecaţie? Vezi cuvântul deprecaţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deprecaţie?[ de-pre-ca-ţi-e ] Se pare că cuvântul deprecaţie are cinci silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Carne albă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|