 | as |
|
| Depănător [ de-pă-nă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU depănător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului depanator în mai multe dicționareDefinițiile pentru depanator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru depănător: depănătór1, depanatoroáre [Atestat: I. GOLESCU, C. / V: (îrg) dăpdepanator, (reg) dăpândepanator / Plural: depanatori, depanatoroáre / Etimologie: depăna + -ător] 1 substantiv feminin Dispozitiv pe care sunt așezate sculurile la mașinile de depănat. 2 substantiv feminin (În industria casnică) Vârtelniță. 3 substantiv masculin și feminin Muncitor specializat în depănat. 4 sn Organ al mașinii de cusut care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii. Forme diferite ale cuvantului depanator: depanatoroáre Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEPĂNĂTÓR: DEPĂNĂTÓR, -OÁRE, depănători, -oare, substantiv masculin, substantiv feminin, substantiv neutru 1. S. m. și forme Muncitor specializat în depănat. 2. substantiv neutru Organ al mașinii de cusut care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii. 3. S. forme Dispozitiv pe care sunt așezate sculurile la mașinile de depănat; (în industria casnică) vârtelniță. – Depăna + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului depanator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEPĂNĂTÓR: DEPĂNĂTÓR, -OÁRE, depănători, -oare, substantiv 1. S. m. și forme Muncitor specializat în depănat. 2. substantiv neutru Organ al mașinii de cusut care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii. 3. S. forme Dispozitiv pe care sunt așezate sculurile la mașinile de depănat; (în industria casnică) vârtelniță. – Depăna + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului depanator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru depanator: depanatór substantiv masculin [Atestat: SCL 190, 2 / V: depanatorpănătór2 / Plural: depanatori / Etimologie: depana + -tor] Muncitor calificat care repară autovehicule, mașini, aparate etc. aflate în pană2. modificată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEPANATÓR: DEPANATÓR, -OÁRE, depanatori -oare, substantiv masculin și forme Muncitor calificat care repară autovehicule, mașini, aparate etc. aflate în pană2. – Depana + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului depanator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DEPĂNĂTÓR: DEPĂNĂTÓR1 depanatoroáre n. (la mașina de cusut) Dispozitiv care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii. /a depăna + sufix depanatorător Forme diferite ale cuvantului depanator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEPANATÓR: DEPANATÓR, depanatori, substantiv masculin Muncitor calificat care repară autovehicule, mașini, aparate etc. aflate în pană2. – Depana + sufix -tor. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DEPĂNĂTÓR: DEPĂNĂTÓR2 depanatoroáre (depanatoróri, depanatoroáre) m. și forme Muncitor specializat în operațiile de depănare. /a depăna + sufix depanatorător Forme diferite ale cuvantului depanator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEPĂNĂTÓR: DEPĂNĂTÓR1, depănătoare, substantiv neutru Organ al mașinii de cusut care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEPANATÓR: DEPANATÓR I. substantiv masculin muncitor care depanează autovehicule, mașini etc. II. substantiv neutru depanor. (< depana + -tor) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DEPANATÓR: DEPANATÓR depanatori m. Muncitor specializat în repararea tehnicii aflate în pană. /a depana + sufix depanatortor Forme diferite ale cuvantului depanator: depanatori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEPANATÓR: DEPANATÓR, depanatori, substantiv masculin Muncitor care repară autovehicule, mașini, aparate aflate în pană. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEPĂNĂTÓR: DEPĂNĂTÓR2, -OÁRE, depănători, -oare, substantiv masculin și forme Muncitor specializat în depănat. Forme diferite ale cuvantului depanator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEPANATÓR: DEPANATÓR substantiv masculin Muncitor care depanează autovehicule, mașini etc. [< depana + -tor]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru depănător: depănătór (instrument) substantiv neutru, plural depănătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru depănător: depănătór (persoană) substantiv masculin, plural depănătóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru depănător: depănătór1 (muncitor) substantiv masculin, plural depănătóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru depănător: depănătór2 (piesă) substantiv neutru, plural depănătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru depanator: depanatór (persoană) substantiv masculin, plural depanatóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru depanator: depanatór (reparator) substantiv masculin, plural depanatóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEPANATOR: DEPANATOR substantiv reparator. (depanator de televizoare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru depanator: depanator, depanatori substantiv masculin (glum.) medic. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru depănător: depănătór2 substantiv masculin vezi depanator Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEPANATOR' DEPĂNÁREDEPĂNÁTDEPANÁȚIEDEPĂNĂTOÁREDEPĂNĂTÓRDEPĂNĂTÚRĂdepándădepândíDEPANÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL depănător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului depănător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Depănătór1, depănătoroáre [Atestat: I. / V: îrg dăpdepănător, reg dăpândepănător / Plural: depănători, depănătoroáre / Etimologie: depăna + -ător] 1 substantiv feminin Dispozitiv pe care sunt așezate sculurile la mașinile de depănat. Depanatór substantiv masculin [Atestat: SCL 190, 2 / V: depănătorpănătór2 / Plural: depănători / Etimologie: depana + -tor] Muncitor calificat care repară autovehicule, mașini, aparate etc. DEPĂNĂTÓR1 depănătoroáre n. /a depăna + sufix depănătorător. DEPĂNĂTÓR2 depănătoroáre depănătoróri, depănătoroáre m. /a depăna + sufix depănătorător. DEPANATÓR depănători m. /a depana + sufix depănătortor. Depănător de televizoare. Depănător de televizoare. |
GRAMATICA cuvântului depănător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului depănător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul depănător poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE depănător? Vezi cuvântul depănător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul depănător?[ de-pă-nă-tor ] Se pare că cuvântul depănător are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL depănător |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu hotărâre?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul depănător are forma: depănătoáre
