eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție denuntare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Denunţare [ de-nun-ţa-re ]
VEZI SINONIME PENTRU denunţare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului denuntare în mai multe dicționare

Definițiile pentru denuntare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DENUNȚARE:
DENUNȚÁRE, denunțări, substantiv feminin Acțiunea de a denunța.

1. Denunț, delațiune. Pînă la denunțare, nu mai eram decît complicele asasinului. CAMIL PETRESCU, T. I 332.

2. Anunțare a încetării sau ruperii unui contract, unei convenții, unui pact etc. Plata drepturilor cuvenite angajatului se va face în ziua denunțării contractului de muncă. COD. M. 22.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

denunțare
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru denunțare:
denunțáre substantiv feminin [Atestat: CAMIL PETRESCU, T. I, 332 / V: (înv) denuntarenciáre, denuntarențiáre / Plural: denuntarețắri / Etimologie: denunța] 1 Denunț (1-2). 2 Pâră. 3 Comunicare oficială prin care se anunță faptul că un contract (sau un act) nu mai este în vigoare. 4 Reziliere unilaterală a unui contract.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DENUNȚARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DENUNȚARE:
DENUNȚÁRE, denunțări, substantiv feminin Acțiunea de a denunța și rezultatul ei.

1. Desfacere a unui contract sau a unui tratat prin manifestarea de voință unilaterală a uneia dintre părți.

2. Denunț (2).

– vezi denunța.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DENUNȚARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DENUNȚARE:
DENUNȚÁRE, denunțări, substantiv feminin Acțiunea de a denunța și rezultatul ei.

1. Desfacere a unui contract sau a unui tratat prin voința unilaterală a uneia dintre părți.

2. Denunț (2).

– vezi denunța.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DENUNȚARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DENUNȚARE:
DENUNȚARE substantiv denunț, (livresc) delațiune, (popular) pîră, (învechit) sicofantie, (familial figurat) turnare. (denuntare adresată justiției.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DENUNȚARE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DENUNȚARE:
DENUNȚÁRE substantiv feminin Acțiunea de a denunța; denunț. [< denunța].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

denunțare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru denunțare:
denunțáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat denunțării; plural denunțări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

denunțare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru denunțare:
denunțáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat denunțắrii; plural denunțắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'DENUNTARE'
denúnciuDENÚNȚDENUNȚÁdenunțántDENUNȚÁREdenunțátdenunțătoáreDENUNȚĂTÓRdenunțiá

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DENUNȚARE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului denunţare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
I, 332 / V: înv denunȚarenciáre, denunȚarențiáre / Plural: denunȚarețắri / Etimologie: denunța] 1 Denunț 1-2.
DenunȚare adresată justiției.

GRAMATICA cuvântului DENUNȚARE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului denunţare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DENUNȚARE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul DENUNȚARE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul denunțare are forma: denunțări
VEZI PLURALUL pentru DENUNȚARE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE denunţare?
Vezi cuvântul denunţare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul denunţare?
[ de-nun-ţa-re ]
Se pare că cuvântul denunţare are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DENUNȚARE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Mandat de aducere?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
una dintre cele trei legi dialectice principale, potrivit căreia dezvoltarea se prezintă ca o înlănțuire de negații dialectice
a-i face cuiva acte de proprietate pentru
ordin scris dat unui organ de a aduce o persoană învinuit, martor sau expert în fața unei instanțe judecătorești sau a unui organ de cercetare penală, pentru a da declarații, lămuriri, pentru a efectua unele expertize etc
rimă în care două sau trei silabe sunt asemănătoare
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app