|
Denumi [ de-nu-mi ] VEZI SINONIME PENTRU denumi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului denumi în mai multe dicționareDefinițiile pentru denumi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a denumi (forma la infinitiv) A denumi conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DENUMI: DENUMÍ, denumesc, verb IV. tranzitiv A da, a atribui un nume unei ființe sau unui lucru; a numi. Stilul muzical, cam pipernicit... al secolului din urmă, stil pe care l-au denumit în țările occidentale cu porecla comică de stilul perucilor. ODOBESCU, S. III 95. ♦ (Învechit) A desemna. (reflexiv pasiv) Acea comisie [filologică] se și denumi. ODOBESCU, S. I 486. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DENUMI: DENUMÍ, denumesc, verb IV. tranzitiv A da nume unei ființe sau unui lucru; a numi. ♦ (învechit) A desemna. – De4 + numi (după limba franceza dénommer). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DENUMI: DENUMÍ, denumesc, verb IV. tranzitiv A da nume unei ființe sau unui lucru; a numi. ♦ (învechit) A desemna. – Din limba franceza dénommer (după nume). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru denumi: denumi verb tranzitiv: [Atestat: ODOBESCU, I, 486 / prezentul indicativ: denumimésc / Etimologie: de4 + numi] 1 (Înv) A desemna. 2 A da nume unei ființe sau unui lucru. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru denumi: denumí (a denumi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele denumésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea denumeá; conjunctiv prezent 3 să denumeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DENUMI: DENUMÍ verb IV. trecut A numi. [P.i. -mesc. / < de- + numi, după limba franceza dénommer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DENUMI: DENUMÍ verb trecut a numi. (după limba franceza dénommer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru denumi: denumí verb → numi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DENUMI' denudáDENUDÁREDENUDÁȚIEDENUDAȚIÚNEDENUMÍDENUMÍREDENUMÍTdenunciántdenunciáre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL denumi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului denumi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Denumi verb tranzitiv: [Atestat: ODOBESCU, I, 486 / prezentul indicativ: denumimésc / Etimologie: de4 + numi] 1 Înv A desemna. Denumí a denumi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele denumésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea denumeá; conjunctiv prezent 3 să denumeáscă. |
GRAMATICA cuvântului denumi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului denumi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul denumi poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE denumi? Vezi cuvântul denumi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul denumi?[ de-nu-mi ] Se pare că cuvântul denumi are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL denumi |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pistol de soc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|