 | as |
|
| Dentiță [ den-ti-ță ] VEZI SINONIME PENTRU dentiță PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dentita în mai multe dicționareDefinițiile pentru dentita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dentiță: dentíță substantiv feminin [Atestat: PANȚU, plural 2 / V: dentitaică / Plural: dentitațe / Etimologie: cf dinte] Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene și cu fructe achene cu câte doi dinți, care crește în locuri umede Si: dentică, dențică (Bidens tripartitus). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DENTIȚĂ: DENTÍȚĂ, dentițe, substantiv feminin Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene și cu fructe achene cu câte doi dinți, care crește în locuri umede (Bidens tripartitus). – conform dinte. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DENTIȚĂ: DENTÍȚĂ, dentițe, substantiv feminin Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene și cu fructe achene cu câte doi dinți, care crește în locuri umede (Bidens tripartitus). – conform dinte. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DENTIȚĂ: DENTIȚĂ substantiv (botanică; Bidens tripartitus) (regional) cîrligior, dentică, dențică, doi-dinți, iarbă-roșie, (Transilvania) păduchi-de-țigan (la plural). Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dentiță: dentíță substantiv feminin, genitiv dativ articulat dentíței; plural dentíțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dentiță: dentíță substantiv feminin, genitiv dativ articulat dentíței; plural dentíțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DENTITA' dentắișiDENTÍSTdentístăDENTÍSTICĂDENTÍȚĂDENTÍȚIEDENTIȚIÚNEdentắiuDENTO- |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dentiță Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dentiță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dentíță substantiv feminin [Atestat: PANȚU, plural 2 / V: dentițăică / Plural: dentițățe / Etimologie: cf dinte] Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene și cu fructe achene cu câte doi dinți, care crește în locuri umede Si: dentică, dențică Bidens tripartitus. |
GRAMATICA cuvântului dentiță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dentiță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dentiță poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dentiță? Vezi cuvântul dentiță desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dentiță?[ den-ti-ță ] Se pare că cuvântul dentiță are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dentiță |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv, adverb de viu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dentiță are forma: dentíțe
