|
Demoralizator [ de-mo-ra-li-za-tor ] VEZI SINONIME PENTRU demoralizator PE ESINONIME.COM definiția cuvântului demoralizator în mai multe dicționareDefinițiile pentru demoralizator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEMORALIZATÓR: DEMORALIZATÓR, -OÁRE, demoralizatori, -oare, adjectiv Care demoralizează; demoralizant, deprimant. Alt neajuns simțit va fi lucrarea demoralizatoare ce romanul va avea asupra unor cititori. GHEREA, ST. Hristos I 265. Forme diferite ale cuvantului demoralizator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru demoralizator: demoralizator, demoralizatoroare smf, a [Atestat: NEGULICI / V: (înv) demoralizatortóriu / Plural: demoralizatori, demoralizatoroáre / Etimologie: franceza démoralisateur] 1-4 (Înv; îdt) (Persoană) care demoralizează (1-2). Forme diferite ale cuvantului demoralizator: demoralizatoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEMORALIZATÓR: DEMORALIZATÓR, -OÁRE, demoralizatori, -oare, adjectiv Care demoralizează; demoralizant. – Din limba franceza démoralisateur. Forme diferite ale cuvantului demoralizator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEMORALIZATÓR: DEMORALIZATÓR, -OÁRE, demoralizatori, -oare, adjectiv Care demoralizează; demoralizant. – Din limba franceza démoralisateur. Forme diferite ale cuvantului demoralizator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEMORALIZATOR: DEMORALIZATOR adjectiv demoralizant, deprimant, descurajant, descurajator, (figurat) demobilizator. (O situație demoralizator.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DEMORALIZATÓR: DEMORALIZATÓR demoralizatoroáre (demoralizatoróri, demoralizatoroáre) vezi DEMORALIZANT. /<fr. démoralisateur Forme diferite ale cuvantului demoralizator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru demoralizator: demoralizatór adjectiv masculin, plural demoralizatóri; forme singular și plural demoralizatoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEMORALIZATÓR: DEMORALIZATÓR, -OÁRE adjectiv Demoralizant. [conform limba franceza démoralisateur]. Forme diferite ale cuvantului demoralizator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEMORALIZATÓR: DEMORALIZATÓR, -OÁRE adjectiv demoralizant. (< limba franceza démoralisateur) Forme diferite ale cuvantului demoralizator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru demoralizator: demoralizator a. și m. care demoralizează. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru demoralizator: demoralizatór adjectiv → moralizator Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEMORALIZATOR' DEMORALIZÁREDEMORALIZÁTDEMORALIZÁȚIEdemoralizațiúneDEMORALIZATÓRdemoralizatóriudemoralizézdemorfinizáreDEMORFÍSM |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL demoralizator Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului demoralizator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Demoralizator, demoralizatoroare smf, a [Atestat: NEGULICI / V: înv demoralizatortóriu / Plural: demoralizatori, demoralizatoroáre / Etimologie: franceza démoralisateur] 1-4 Înv; îdt Persoană care demoralizează 1-2. O situație demoralizator. DEMORALIZATÓR demoralizatoroáre demoralizatoróri, demoralizatoroáre vezi DEMORALIZANT. |
GRAMATICA cuvântului demoralizator? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului demoralizator. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul demoralizator poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE demoralizator? Vezi cuvântul demoralizator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul demoralizator?[ de-mo-ra-li-za-tor ] Se pare că cuvântul demoralizator are şase silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL demoralizator |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A călca sau a trece peste cadavre?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|