 | as |
|
| Demistifica [ de-mis-ti-fi-ca ] VEZI SINONIME PENTRU demistifica PE ESINONIME.COM definiția cuvântului demistifica în mai multe dicționareDefinițiile pentru demistifica din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a demistifica (forma la infinitiv) A demistifica conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru demistifica: demistifica verb tranzitiv: [Atestat: FLACĂRA, 1975, nr. 48, 14 / prezentul indicativ: demistífic / Etimologie: franceza démystifier] 1 A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator Si: a demitiza (3). 2 A dezvălui. 3 A demasca (3-4). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEMISTIFICA: DEMISTIFICÁ, demistífic, verb I. tranzitiv A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator. ♦ A demitiza. – După limba franceza démystifier. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEMISTIFICA: DEMISTIFICÁ, demistífic, verb I. tranzitiv A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator. ♦ A demitiza. – După limba franceza démystifier. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEMISTIFICA: DEMISTIFICÁ verb I. trecut A înlătura o mistificare, o eroare, o minciună. [conform italiana demistificare, limba franceza démystifier]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEMISTIFICA: DEMISTIFICÁ verb trecut a înlătura o mistificare, o minciună. • a demitiza. (după limba franceza démystifier) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru demistifica: demistificá verb, indicativ prezent1 singular demistífic, persoana a treia singular: el / ea și plural demistífică Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru demistifica: *demistificá (a demistifica) verb, indicativ prezent 3 demistífică Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEMISTIFICA' demisiunárdemisiunátDEMISIÚNEdemisólDEMISTIFICÁDEMISTIFICÁREDEMISTIFICÁTDEMISTIFICATÓRdemít |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DEMISTIFICA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului demistifica dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii *demistificá a demistifica verb, indicativ prezent 3 demistífică. |
GRAMATICA cuvântului DEMISTIFICA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului demistifica. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DEMISTIFICA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE demistifica? Vezi cuvântul demistifica desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul demistifica?[ de-mis-ti-fi-ca ] Se pare că cuvântul demistifica are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DEMISTIFICA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: La fața locului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La singular verbul demistifica se conjugă: eu demistífic
La plural verbul demistifica se conjugă: ei ele demistífică
