 | as |
|
| Deliciu [ de-li-ciu ] VEZI SINONIME PENTRU deliciu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului deliciu în mai multe dicționareDefinițiile pentru deliciu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DELICIU: DELÍCIU, delicii, substantiv neutru Plăcere deosebit de mare. vezi desfătare, încîntare. Alții... gustă cu deliciu atît cît le poate dărui clipa. CAMIL PETRESCU, T. II 292. Sorbirăm cu deliciu din băutura înviorătoare. M. I. CARAGIALE, C. 17. Vă închipuiți că n-aș verb reflexiv:ea să viu la Iași... să gust deliciile unui triumf de cabotin? CARAGIALE, O. VII 428. • figurat (Familiar) Se admiră in oglindă și o sărută cu veselie. – Ești un deliciu. CAMIL PETRESCU, T. I 452. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deliciu: delíciu sn [Atestat: CALENDARIU (1794), 28/25 / V: deliciuiție substantiv feminin / Plural: deliciuii și (înv) deliciuri / Etimologie: franceza délice, lat delicium] 1 Plăcere foarte mare Si: desfătare, încântare. 2 Savoare. 3-4 (Fig; fam) Lucru (sau ființă) încântătoare. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DELICIU: DELÍCIU deliciui n. 1) Plăcere mare și aleasă; desfătare; încântare. 2) figurat Lucru sau ființă încântătoare. [silabe -li-ciu] /<lat. delicium, limba franceza délice Forme diferite ale cuvantului deliciu: deliciui Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DELICIU: DELÍCIU, delicii, substantiv neutru Plăcere deosebit de mare; desfătare. ♦ figurat (familial) Lucru, ființă încântătoare. – Din latina delicium, limba franceza délice. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DELICIU: DELÍCIU, delicii, substantiv neutru Plăcere deosebit de mare; desfătare. ♦ figurat (familial) Lucru, ființă încântătoare. – Din latina delicium, limba franceza délice. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru deliciu: delíciu (delícii), substantiv neutru – Plăcere, desfătare. latina delicium (secolul XIX). – derivat delicios, adjectiv, din limba franceza délicieux. Forme diferite ale cuvantului deliciu: delícii Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DELICIU: DELÍCIU substantiv neutru Plăcere mare, intensă; savoare; desfătare. [pronume -ciu. / conform limba franceza délice, latina delicium]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deliciu: delíciu substantiv neutru [-ciu pronume -ciu ], articulat delíciul; plural delícii, articulat delíciile (silabe -ci-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DELICIU: DELÍCIU substantiv neutru plăcere mare, intensă; savoare; desfătare. (< latina delicium, limba franceza délice) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru deliciu: deliciu substantiv verbal DELECTARE. DESFĂTARE. FARMEC. ÎNCÎNTARE. PLĂCERE. VOLUPTATE. verb reflexiv:AJĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deliciu: delíciu [ciu pronume cĭu] substantiv neutru, articulat delíciul; plural delícii, articulat delíciile (-ci-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Deliciu: Deliciu ≠ aversiune, oroare, repulsie, scârbă Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DELICIU: DELÍCIU substantiv savoare. (deliciuul unei mâncări.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru deliciu: deliciu n. plăcere extremă, desfătare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DELICIU: DELICIU substantiv savoare. (deliciu unei mîncări.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DELICIU' DELICATÉȚĂDELICATÉȚEDELICÁTODELICIÓSDELÍCIUDELÍCTDELICTUÁLDELICTUÓSDELICVÉNT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DELICIU Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deliciu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Delíciu sn [Atestat: CALENDARIU 1794, 28/25 / V: deliciuiție substantiv feminin / Plural: deliciuii și înv deliciuri / Etimologie: franceza délice, lat delicium] 1 Plăcere foarte mare Si: desfătare, încântare. DELÍCIU deliciui n. Deliciuul unei mâncări. Deliciu unei mîncări. |
GRAMATICA cuvântului DELICIU? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deliciu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DELICIU poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE deliciu? Vezi cuvântul deliciu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deliciu?[ de-li-ciu ] Se pare că cuvântul deliciu are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DELICIU |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Termen militar; în sintagma tehnică de luptă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul deliciu are forma: delícii
