|
Dejecţie [ de-jec-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU dejecţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dejectie în mai multe dicționareDefinițiile pentru dejectie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEJECȚIE: DEJÉCȚIE, dejecții, substantiv feminin 1. Evacuare a excrețiilor din organism, în special a materiilor fecale; (concret) materia fecală evacuată. ♦ Apă murdară provenită din fabrici sau din gospodării, care degradează apele naturale în care se scurge. 2. (În sintagma) Con de dejecție = formă de relief cu aspect de evantai, alcătuită din bolovănișuri, pietrișuri, nisip și argilă depozitate de torenți și râuri acolo unde se produce o schimbare de pantă. [Variante: dejecțiúne substantiv feminin] – Din limba franceza déjection, latina dejectio, -onis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEJECȚIE: DEJÉCȚIE, dejecții, substantiv feminin 1. Evacuare a excrețiilor din organism, în special a materiilor fecale; (concret) materia fecală evacuată. ♦ Apă murdară provenită din fabrici sau din gospodării, care degradează apele naturale în care se scurge. 2. (În sintagma) Con de dejecție = formă de relief cu aspect de evantai, alcătuită din bolovănișuri, pietrișuri, nisip și argilă depozitate de torenți și râuri acolo unde se produce o schimbare de pantă. [Variante: dejecțiúne substantiv feminin] – Din limba franceza déjection, latina dejectio, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEJECȚIE: DEJÉCȚIE, dejecții, substantiv feminin 1. (fiziologie) Evacuarea excrețiilor din organism, în special a materiilor fecale; (concretizat) materia fecală evacuată; scaun. ♦ (Mai ales la plural ) Apă murdară provenită din industrii sau din gospodării, care degradează apele naturale în care se scurge. 2. (geologie, în expresie) Con de dejecție = formă de relief cu aspect de evantai alcătuită din bolovănișuri, pietrișuri, nisip și argilă, depozitate de torenți și rîuri acolo unde se produce o schimbare de pantă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dejecție: dejecție substantiv feminin [Atestat: PROT. - popular, N. despre / V: (înv) dijdejectie, dejectieiune / Plural: dejectieii / Etimologie: franceza déjection, lat dejectio, -onis] 1-4 Dejectare (1-4). 5-6 (Ccr) Materie (fecală) din excrețiile organismului. 7-8 (Ccr) Reziduuri (industriale sau) menajere care poluează apele naturale în care se scurg. 9 (Glg; îs) Con de dejectie Formă de relief cu aspect de evantai, alcătuită din bolovănișuri, pietrișuri nisip și argilă depozitate de torenți și râuri acolo unde se produce o schimbare de pantă Si: agestru. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEJECȚIE: DEJÉCȚIE substantiv feminin 1. Evacuarea excrețiilor din corp (mai ales a excrementelor); materia evacuată. 2. Scurgeri provenite din industrii, din gospodării, care degradează apele naturale în care se scurg. 3. Con de dejecție = grămadă, îngrămădire de pietriș, de nisip etc. care se depune în regiunea inferioară a unui torent și are forma unei jumătăți de con foarte turtit; agestru. [Gen. -iei, variantă dejecțiune substantiv feminin / < limba franceza déjection, conform latina deiectio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEJECȚIE: DEJÉCȚIE substantiv feminin 1. evacuare a excrețiilor din corp; materia evacuată. 2. scurgeri provenite din industrii, din gospodării, care degradează apele naturale în care se scurg. 3. con de dejectie = grămadă de pietriș, de nisip etc. care se depune în regiunea inferioară a unui torent, având forma unei jumătăți de con turtit; agestru. 4. (la plural) materii pe care le aruncă vulcanii. (< limba franceza déjection, latina deiectio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DEJECȚIE: DEJÉCȚIE forme 1) Evacuare a materiilor fecale din organism. 2) Apă murdară provenită din industrie, care poluează apele naturale în care se scurge. [articulat dejecția; genitiv dativ dejecției; silabe -ți-e] /<fr. dejection, latina dejectio, dejectieonis Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dejecție: dejécție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat dejécția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat dejécției; plural dejécții, articulat dejécțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dejecție: dejécție (-ți-e) substantiv feminin, articulat dejécția (-ți-a), genitiv dativ articulat dejécției; plural dejécții, articulat dejécțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEJECTIE' déjeDEJECTÁDEJECTÁREdejectátDEJÉCȚIEDEJECȚIÚNEdejedinádejenáDejenariu |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dejecție Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dejecție dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Despre / V: înv dijdejecție, dejecțieiune / Plural: dejecțieii / Etimologie: franceza déjection, lat dejectio, -onis] 1-4 Dejectare 1-4. 9 Glg; îs Con de dejecție Formă de relief cu aspect de evantai, alcătuită din bolovănișuri, pietrișuri nisip și argilă depozitate de torenți și râuri acolo unde se produce o schimbare de pantă Si: agestru. Dejection, latina dejectio, dejecțieonis. |
GRAMATICA cuvântului dejecție? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dejecție. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dejecție poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dejecţie? Vezi cuvântul dejecţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dejecţie?[ de-jec-ţi-e ] Se pare că cuvântul dejecţie are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL dejecție Inţelegi mai uşor cuvântul dejecție dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeÎn sintagma Con de dejecție = formă de relief cu aspect de evantai, alcătuită din bolovănișuri, pietrișuri, nisip și argilă depozitate de torenți și râuri acolo unde se produce o schimbare de pantă În sintagma Con de dejecție = formă de relief cu aspect de evantai, alcătuită din bolovănișuri, pietrișuri, nisip și argilă depozitate de torenți și râuri acolo unde se produce o schimbare de pantă Geologie, în expresie Con de dejecție = formă de relief cu aspect de evantai alcătuită din bolovănișuri, pietrișuri, nisip și argilă, depozitate de torenți și rîuri acolo unde se produce o schimbare de pantă Con de dejecție = grămadă, îngrămădire de pietriș, de nisip etc Con de dejectie = grămadă de pietriș, de nisip etc |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cheia și lacătul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|