 | as |
|
| Deforma [ de-for-ma ] VEZI SINONIME PENTRU deforma PE ESINONIME.COM definiția cuvântului deforma în mai multe dicționareDefinițiile pentru deforma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a deforma (forma la infinitiv) A deforma conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEFORMA: DEFORMA verb 1. a (se) strîmba, (popular și fam.) a (se) scofîlci. (Un obiect care s-a deforma.) 2. a (se) desfigura, a (se) poci, a (se) schimonosi, a (se) sluți, a (se) strîmba, a (se) urîți, (popular și fam.) a (se) scălîmbăia, a (se) scofîlci, (popular) a (se) hîzi, (Moldova și Bucovina) a (se) șonți, (învechit) a (se) grozăvi. (Un om care s-a deforma de tot în urma accidentului.) 3. a (se) scîlcia, a (se) strîmba, (Moldova) a (se) scrombăi. (Pantofii s-au deforma prin uzură.) 4. a ceda. (Un material care se deforma ușor.) 5. a denatura, a poci, a schimonosi, a scîlcia, a stîlci, a stropși, (figurat) a schingiui. (deforma cuvintele cînd vorbește.) 6. a (se) corupe, a (se) strica. (O limbă care s-a deforma sub influența...) 7. a altera, a contraface, a denatura, a escamota, a falsifica, a măslui, a mistifica, a răstălmăci, (figurat) a silui, (învechit figurat) a sminti, a strîmba. (deforma sensul, adevărul celor spuse de cineva.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deforma: deformá [Atestat: HELIADE, O. I, 395 / V: difdeforma, desfdeforma, disfdeforma / prezentul indicativ: deformaméz / Etimologie: franceza déformer] 1 verb tranzitiv: (C.i. părți ale corpului) A modifica înfățișarea. 2-3 verb tranzitiv, reflexiv: (despre obiecte) A(-și) strica forma. 4-5 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) urâți. 6-7 verb tranzitiv, reflexiv: (Prc) A (se) vătăma. 8 verb reflexiv: (Prc) A se îngrășa. 9 verb tranzitiv: (C.i. fenomene naturale) A schimba modul normal de manifestare. 10 verb tranzitiv: (C.i. cuvinte) A schimba forma corectă. 11-12 verb tranzitiv, reflexiv: (C.i. un corp solid) A(-și) modifica forma. 13-14 verb reflexiv: (despre îmbrăcăminte, încălțăminte) A se scâlcia. 15 verb tranzitiv: (Fig) A prezenta altfel decât este de fapt. 16 verb tranzitiv: (Fig) A reproduce inexact. 17 verb tranzitiv: (Fig) A denatura. 18 verb reflexiv: A-și pierde forma primară. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEFORMA: DEFORMÁ, deformez, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A(-și) modifica, a(-și) strica forma; a (se) sluți, a (se) urâți, a (se) poci. ♦ tranzitiv figurat A prezenta altfel decât este de fapt, a reproduce inexact, a denatura, a falsifica, a altera. 2. tranzitiv A modifica forma sau dimensiunile unui corp solid, fără a desprinde material din el, ci numai prin influența unor mișcări interioare sau exterioare. [Variante: diformá verb I] – Din limba franceza déformer, latina deformare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEFORMA: DEFORMÁ, deformez, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A(-și) modifica, a(-și) strica forma; a (se) sluți, a (se) urâți, a (se) poci. ♦ tranzitiv figurat A prezenta altfel decât este de fapt, a reproduce inexact, a denatura, a falsifica, a altera. 2. tranzitiv A modifica forma sau dimensiunile unui corp solid, fără a desprinde material din el, ci numai prin influența unor mișcări interioare sau exterioare. [Variante: diformá verb I] – Din limba franceza déformer, latina deformare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEFORMA: DEFORMÁ, deformez, verb I. tranzitiv 1. A strica, a altera forma unui lucru; a sluți, a poci, a urîți. ♦ figurat A reproduce inexact (o întîmplare, vorbele cuiva etc.); a denatura. Mincinosul deformează adevărul. (reflexiv) Trecînd din om în om, toate se deformează și se exagerează. REBREANU, R. II 225. 2. A schimba forma sau dimensiunile unui corp solid, fără a desprinde material din el. – Variantă: diformá (SAHIA, N. 74, BART, E. 32) verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFORMA: DEFORMÁ verb I. trecut, reflexiv a(-și) altera, a(-și) modifica forma sau dimensiunile; a (se) sluți. II. trecut (figurat) 1. a reproduce inexact; a denatura, a falsifica. 2. a modifica forma sau dimensiunile unui corp sub acțiunea unor forțe exterioare sau a unor eforturi interioare. (< limba franceza déformer, latina deformare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFORMA: DEFORMÁ verb I. 1. trecut A strica forma (naturală sau primitivă) a unui obiect; a sluți. ♦ (figurat) A reproduce inexact; a denatura. 2. reflexiv A-și pierde forma primitivă. [< limba franceza déformer, italiana , latina deformare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deforma: deformá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu deforméz, persoana a treia singular: el / ea și plural deformeáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deforma: deformá (a deforma) verb, indicativ prezent 3 deformeáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEFORMA' DEFOLIAȚIÚNEdefoliatórDEFOLIÉREdeforestáreDEFORMÁDEFORMÁBILdeformabilitáteDEFORMÁNTDEFORMÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL deforma Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deforma dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un obiect care s-a deforma. Un om care s-a deforma de tot în urma accidentului. Pantofii s-au deforma prin uzură. Un material care se deforma ușor. Deforma cuvintele cînd vorbește. O limbă care s-a deforma sub influența. Deforma sensul, adevărul celor spuse de cineva. I, 395 / V: difdeforma, desfdeforma, disfdeforma / prezentul indicativ: deformaméz / Etimologie: franceza déformer] 1 verb tranzitiv: C. Un obiect care s-a deforma. Un material care se deforma ușor. O limbă care s-a deforma sub influența. Deformá a deforma verb, indicativ prezent 3 deformeáză. |
GRAMATICA cuvântului deforma? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deforma. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul deforma poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE deforma? Vezi cuvântul deforma desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deforma?[ de-for-ma ] Se pare că cuvântul deforma are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL deforma |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face opinie separată?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul deforma se conjugă: ei ele deformeáză
