 | as |
|
| Definitiva [ de-fi-ni-ti-va ] VEZI SINONIME PENTRU definitiva PE ESINONIME.COM definiția cuvântului definitiva în mai multe dicționareDefinițiile pentru definitiva din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a definitiva (forma la infinitiv) A definitiva conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru definitiva: definitivá [Atestat: BĂCESCU, PĂS. 398 / prezentul indicativ: definitivavez / Etimologie: definitiv] 1 verb tranzitiv: A da o formă definitivă (1). 2 verb tranzitiv: A stabili cu precizie. 3 verb tranzitiv: (Pex) A duce la bun sfârșit. 4-5 verb tranzitiv, reflexiv: (Pex) A (se) finaliza. 6-7 verb tranzitiv, reflexiv: A face pe cineva (sau a obține prin concurs) să rămână definitiv într-un post. 8-9 verb reflexiv: (Rar; despre oameni) A se stabili undeva cu domiciliul (pentru totdeauna sau) pentru multă verb reflexiv:eme. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEFINITIVA: DEFINITIVÁ, definitivez, verb I. tranzitiv A da o formă definitivă; a încheia ceva. ♦ A face ca cineva să fie sau să rămână definitiv într-un post. – Din definitiv. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEFINITIVA: DEFINITIVÁ, definitivez, verb I. tranzitiv A da o formă definitivă; a încheia ceva. ♦ A face ca cineva să fie sau să rămână definitiv într-un post. – Din definitiv. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEFINITIVA: DEFINITIVÁ, definitivez, verb I. tranzitiv A da o formă definitivă; a încheia ceva. ♦ A face ca cineva să fie sau să rămînă definitiv într-un post. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFINITIVA: DEFINITIVÁ verb trecut 1. a da formă definitivă unui obiect, unei lucrări etc. 2. a stabili definitiv pe cineva într-un post. (< definitiv) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFINITIVA: DEFINITIVÁ verb I. trecut A da formă definitivă. ♦ A stabili definitiv pe cineva într-un post. [< definitiv + -a]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEFINITIVA: DEFINITIVA verb 1. a finisa. (Și-a definitiva romanul.) 2. a titulariza. (A definitiva pe cineva în învățămînt.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru definitiva: definitivá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu definitivéz, persoana a treia singular: el / ea și plural definitiveáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru definitiva: definitivá (a definitiva) verb, indicativ prezent 3 definitiveáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEFINITIVA' definiționáldefiníțiuDEFINIȚIÚNEDEFINITÍVDEFINITIVÁDEFINITIVÁREDEFINITIVÁTdefinitivézdefinitór |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL definitiva Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului definitiva dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 398 / prezentul indicativ: definitivavez / Etimologie: definitiv] 1 verb tranzitiv: A da o formă definitivă 1. Și-a definitiva romanul. A definitiva pe cineva în învățământ. Și-a definitiva romanul. A definitiva pe cineva în învățămînt. Definitivá a definitiva verb, indicativ prezent 3 definitiveáză. |
GRAMATICA cuvântului definitiva? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului definitiva. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul definitiva poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE definitiva? Vezi cuvântul definitiva desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul definitiva?[ de-fi-ni-ti-va ] Se pare că cuvântul definitiva are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL definitiva |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala local în apropiere?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul definitiva se conjugă: ei ele definitiveáză
