|
Defecțiune [ de-fec-ți-u-ne ] VEZI SINONIME PENTRU defecțiune PE ESINONIME.COM definiția cuvântului defectiune în mai multe dicționareDefinițiile pentru defectiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru defecțiune: defecțiune substantiv feminin [Atestat: NEGULICI / V: defectiuneecție / Plural: defectiuneni / Etimologie: franceza défection, lat defectio, -onis] 1 (Înv) Refuz de a îndeplini o misiune. 2 (Înv) Fugă de la datorie. 3 (Înv) Dezertare. 4-5 (Înv) Părăsire (a unui crez sau) a unui partid. 6-8 Deranjament care împiedică un mecanism să (mai) funcționeze (bine). 9-10 Perturbare care împiedică buna desfășurare (a unei acțiuni sau) a unui plan. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE: DEFECȚIÚNE, defecțiuni, substantiv feminin Deranjament, defect care împiedică buna funcționare a unei mașini, a unui aparat, a unui mecanism, desfășurarea normală a unei acțiuni etc. [ pronunție: -ți-u-] – Din defect. conform limba franceza défection, latina defectio, -onis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE: DEFECȚIÚNE substantiv feminin 1. Neîndeplinire a unei sarcini; abandonare a unei cauze etc.; dezertare. 2. (impropriu) Deranjament, defect (care împiedică buna funcționare a unei mașini, a unui aparat etc.) [Variante defecție substantiv feminin / conform limba franceza défection, latina defectio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE: DEFECȚIÚNE, defecțiuni, substantiv feminin Deranjament, defect care împiedică buna funcționare a unei mașini, a unui aparat, a unui mecanism, desfășurarea normală a unei acțiuni etc. [ pronunție: -ți-u-] – Din defect. conform limba franceza défection, latina defectio, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE: DEFECȚIÚNE substantiv feminin 1. dezertare, părăsire a unui partid, a unei cauze etc. 2. deranjament care împiedică buna funcționare a unei mașini, a unui aparat etc. (< limba franceza défection, latina defectio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE: DEFECȚIÚNE, defecțiuni, substantiv feminin Refuz de a îndeplini o misiune, fugă de la datorie; dezertare. Pe-alocuri au fost mici defecțiuni și n-aș dori să avem și noi surprize. REBREANU, R. II 228. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE: DEFECȚIÚNE defectiunei forme Deranjament care nu permite unui sistem tehnic să funcționeze normal; defect. [articulat defecțiunea; genitiv dativ defecțiunii; silabe -ți-u-] /<fr. defection, latina defectio, defectiuneonis Forme diferite ale cuvantului defectiune: defectiunei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru defecțiune: *defecțiúne forme (latina défectio, -ónis). Părăsirea unuĭ partid orĭ uneĭ armate, dezertare. – Și -écție. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru defecțiune: defecțiúne substantiv feminin (silabe -ți-u-), articulat defecțiúnea, genitiv dativ articulat defecțiúnii; plural defecțiúni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE: DEFECȚIUNE substantiv defect, defectare, deranjament, dereglare. (defectiune în funcționarea unui aparat.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru defecțiune: defecțiúne (-ți-u-) substantiv feminin, articulat defecțiúnea, genitiv dativ articulat defecțiúnii; plural defecțiúni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru defecțiune: defecțiune forme părăsirea unui partid. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEFECTIUNE' DEFECTÁDEFECTÁREDEFECTÁTDEFÉCȚIEDEFECȚIÚNEDEFECTÍVdefectivitáteDEFECTOLÓGdefectológă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL defecțiune Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului defecțiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Defecțiune substantiv feminin [Atestat: NEGULICI / V: defecțiuneecție / Plural: defecțiuneni / Etimologie: franceza défection, lat defectio, -onis] 1 Înv Refuz de a îndeplini o misiune. DEFECȚIÚNE defecțiunei forme Deranjament care nu permite unui sistem tehnic să funcționeze normal; defect. Defection, latina defectio, defecțiuneonis. Defecțiune în funcționarea unui aparat. Defecțiune în funcționarea unui aparat. |
GRAMATICA cuvântului defecțiune? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului defecțiune. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul defecțiune poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE defecțiune? Vezi cuvântul defecțiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul defecțiune?[ de-fec-ți-u-ne ] Se pare că cuvântul defecțiune are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL defecțiune |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Barieră socială?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|