eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție defeca


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Defeca [ de-fe-ca ]
VEZI SINONIME PENTRU defeca PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului defeca în mai multe dicționare

Definițiile pentru defeca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a defeca
Verbul: a defeca (forma la infinitiv)
A defeca conjugat la timpul prezent:
  • eu defechez
  • tu defechezi
  • el ea defechează
  • noi defecăm
  • voi defecați
  • ei ele defechează
VEZI VERBUL a defeca CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru defeca:
defeca verb tranzitiv: [Atestat: DL / prezentul indicativ: defecaféc și defecachéz / Etimologie: franceza déféquer] 1 (C.i. o substanță lichidă) A limpezi prin depunerea solidelor care se află în suspensie. 2 (Chm; c.i. albuminele dintr-o soluție) A precipita cu ajutorul unui reactiv chimic pentru a purifica soluția. 3 (C.i. zemuri din industria zahărului) A purifica prin tratare cu lapte de variantă 4 (C.i. materii fecale) A elimina din intestin.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DEFECA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEFECA:
DEFECÁ, defechez, verb

I. tranzitiv

1. A limpezi un lichid, provocând depunerea substanțelor care se află în suspensie.
♦ A precipita albuminele dintr-o soluție cu ajutorul unui reactiv chimic pentru a purifica soluția.
♦ A purifica zemurile din industria zahărului prin tratare cu lapte de variantă

2. A evacua materiile fecale din intestin.

– Din limba franceza déféquer, latina defaecare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DEFECA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEFECA:
DEFECÁ, defechez, verb

I. tranzitiv

1. A limpezi un lichid, provocând depunerea substanțelor care se află în suspensie.
♦ A precipita albuminele dintr-o soluție cu ajutorul unui reactiv chimic pentru a purifica soluția.
♦ A purifica zemurile din industria zahărului prin tratare cu lapte de variantă

2. A evacua materiile fecale din intestin.

– Din limba franceza déféquer, latina defaecare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DEFECA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFECA:
DEFECÁ verb trecut

1. a limpezi un lichid prin depunerea substanțelor pe care le conține în suspensie.
       • a precipita albuminele dintr-o soluție.
       • a purifica zemurile, în industria zahărului.

2. a evacua materiile fecale din intestin. (< limba franceza déféquer, latina defaecare)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DEFECA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEFECA:
DEFECÁ, defechez, verb

I. tranzitiv

1. A limpezi un lichid provocînd depunerea substanțelor în suspensie pe care le conține.
♦ A precipita albuminele dintr-o soluție cu ajutorul unui reactiv chimic pentru a purifica lichidul.

2. A evacua materiile fecale din intestin.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DEFECA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFECA:
DEFECÁ verb

I. trecut

1. A limpezi (o substanță, un lichid).

2. A evacua materiile fecale din intestin. [< limba franceza déféquer, conform latina defaecare].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DEFECA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEFECA:
DEFECA verb (fiziologie) a ieși, (popular) a se căca, a se cufuri, a se scîrnăvi, a se spîrcîi, (regional) a se spurca.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

defeca
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru defeca:
defecá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu defechéz, persoana a treia singular: el / ea și plural defecheáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

defeca
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru defeca:
defecá (a defeca) verb, indicativ prezent 3 defecheáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'DEFECA'
DEFAZÁJDEFAZÁREdefazátDEFAZÓRDEFECÁDEFECÁNTDEFECÁREdefecátDEFECÁȚIE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL defeca
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului defeca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Defeca verb tranzitiv: [Atestat: DL / prezentul indicativ: defecaféc și defecachéz / Etimologie: franceza déféquer] 1 C.
Defecá a defeca verb, indicativ prezent 3 defecheáză.

GRAMATICA cuvântului defeca?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului defeca.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul defeca poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul defeca se conjugă: ei ele defecheáză

CUM DESPART ÎN SILABE defeca?
Vezi cuvântul defeca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul defeca?
[ de-fe-ca ]
Se pare că cuvântul defeca are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL defeca

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Cap de familie?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi foarte obosit
a-și da ifose; a căuta să ajungă pe cei sus-puși
bărbatul care reprezintă puterea familială și părintească; prin generalizare orice persoană care procură mijloacele necesare traiului unei familii și o reprezintă juridic
nu ți-am spus? vezi că am avut dreptate? zi
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app