 | as |
|
| Declaraţie [ de-cla-ra-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU declaraţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului declaratie în mai multe dicționareDefinițiile pentru declaratie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DECLARAȚIE: DECLARÁȚIE, declarații, substantiv feminin 1. Mărturisire, afirmare deschisă a unor convingeri, opinii sau sentimente; ceea ce afirmă cineva cu un anumit prilej. • Verb de declarație = verb care denumește acțiunea de a vorbi sau de a gândi. ♦ Act oficial prin care se aduce la cunoștință, se întărește o măsură luată; notificare. ♦ Mărturie, depoziție a unui martor. ♦ Relatare făcută în scris de către o persoană către un organ al administrației de stat, prin completarea unui formular; (concret) formularul pe care se face această relatare. ♦ Formă de tratat internațional. 2. (În sintagma) Declarație de război = încunoștințare prealabilă și oficială făcută de un stat către alt stat cu privire la începerea războiului împotriva acestuia. [Variante: declarațiúne substantiv feminin] – Din limba franceza déclaration, latina declaratio, -onis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DECLARAȚIE: DECLARÁȚIE, declarații, substantiv feminin 1. Mărturisire, afirmare deschisă a unor convingeri, opinii sau sentimente; ceea ce afirmă cineva cu un anumit prilej. • Verb de declarație = verb care denumește acțiunea de a vorbi sau de a gândi. ♦ Act oficial prin care se aduce la cunoștință, se întărește o măsură luată; notificare. ♦ Mărturie, depoziție a unui martor. ♦ Relatare făcută în scris de către o persoană către un organ al administrației de stat, prin completarea unui formular; (concret) formularul pe care se face această relatare. ♦ Formă de tratat internațional. 2. (În sintagma) Declarație de război = încunoștințare prealabilă și oficială făcută de un stat către alt stat cu privire la începerea războiului împotriva acestuia. [Variante: declarațiúne substantiv feminin] – Din limba franceza déclaration, latina declaratio, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DECLARAȚIE: DECLARÁȚIE, declarații, substantiv feminin Arătare pe față, afirmare deschisă, categorică a unei convingeri sau opinii; mărturisire a unor sentimente. Comitetul german al luptătorilor pentru pace a publicat o declarație în problema situației din Germania occidentală. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2809. • (gramatică) Verb de declarație = verb care denumește acțiunea de «a vorbi» sau «a gîndi». ♦ Act solemn prin care se aduce la cunoștință, se vestește, se întărește o măsură luată; notificare. vezi comunicat. ♦ Relatare sau arătare a unor fapte, făcută de cineva ca mărturie, ca depoziție etc., în fața unei autorități. Marș în front... Vei da declarație. CAMILAR, N. I 61. ♦ Relatare făcută față de un organ administrativ, prin completarea unui formular; formularul însuși. Declarație de impunere. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru declarație: declarație substantiv feminin [Atestat: PRAVILA (1788), 23/10 / V: declaratieiune, (înv) declaratielărdeclaratie / Plural: declaratieii / Etimologie: franceza déclaration, lat declaratio, -onis] 1-10 Declarare (1-10). 11 (Lin; îs) Verb de declaratie Verb care denumește acțiunea de a vorbi. 12 Act oficial prin care se aduce la cunoștință ceva. 13 Act oficial prin care se stabilește o măsură. 14 Depoziție a unui martor. 15-17 (Ccr) Text al unei declarații (12-14). 18 Relatare făcută în scris de către o persoană către un organ oficial, prin completarea unui formular. 19 (Ccr) Formular completat pentru o declarație (15). 20 Formă de tratat internațional. 21 (Îs) declaratie de război Încunoștințare oficială prealabilă făcută de un stat către alt stat înaintea începerii ostilităților împotriva celui din urmă. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DECLARAȚIE: DECLARÁȚIE declaratiei forme 1) Expunere orală sau scrisă prin care se face cunoscut ceva. declaratie de dragoste. 2) Document oficial prin care se comunică ceva în mod public; comunicat; notificare. 3) Expunere în fața instanțelor judecătorești a unor fapte săvârșite de cineva; mărturie; depoziție. 4) Relatare a unor informații făcută pentru un organ administrativ prin completarea unui formular. 5) Formular folosit în acest scop. [articulat declarația; genitiv dativ declarației; silabe -ți-e] /<fr. déclaration, latina declaratio, declaratieonis Forme diferite ale cuvantului declaratie: declaratiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DECLARAȚIE: DECLARAȚIE s. 1. afirmație, cuvînt, mărturisire, relatare, spusă, vorbă, zisă, (livresc) aserțiune, propoziție, (astăzi rar) parolă, (învechit) voroavă, (figurat) gură. (Nu te lua după declaratie lui.) 2. comunicare. (O scurtă declaratie făcută presei.) 3. (învechit) publicație. (O declaratie oficială a guvernului.) 4. destăinuire, mărturisire. (declaratie de dragoste.) 5. (juridic) depoziție, mărturie, mărturisire, (rar) confesiune, (învechit) mărturisanie, tacrir. (declaratie unui martor în fața instanței.) 6. proclamație. (declaratie de independență.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru declarație: declarați(un)e forme 1. acțiunea de a declara: declarațiune de răsboiu; 2. discurs, act scris, prin care se declară: declarațiunea drepturilor omului (1789). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru declarație: declaráție substantiv feminin (silabe -cla-, -ți-e), articulat declaráția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat declaráției; plural declaráții, articulat declaráțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru declarație: declaráție (de-cla-, -ți-e) substantiv feminin, articulat declaráția (-ți-a), genitiv dativ articulat declaráției; plural declaráții, articulat declaráțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru declărație: declărație substantiv feminin vezi declarație Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DECLARATIE' DECLARÁNTDECLARÁREdeclararisíDECLARÁTDECLARÁȚIEDECLARAȚIÚNEDECLARATÍVdeclarativísmDECLARATIVÍST |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL declărație Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului declărație dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Declarație substantiv feminin [Atestat: PRAVILA 1788, 23/10 / V: declărațieiune, înv declărațielărdeclărație / Plural: declărațieii / Etimologie: franceza déclaration, lat declaratio, -onis] 1-10 Declarare 1-10. 11 Lin; îs Verb de declărație Verb care denumește acțiunea de a vorbi. 21 Îs declărație de război Încunoștințare oficială prealabilă făcută de un stat către alt stat înaintea începerii ostilităților împotriva celui din urmă. DECLARÁȚIE declărației forme 1 Expunere orală sau scrisă prin care se face cunoscut ceva. Declărație de dragoste. Déclaration, latina declaratio, declărațieonis. Nu te lua după declărație lui. O scurtă declărație făcută presei. O declărație oficială a guvernului. Declărație de dragoste. Declărație unui martor în fața instanței. Declărație de independență. O scurtă declărație făcută presei. O declărație oficială a guvernului. Declărație de dragoste. |
GRAMATICA cuvântului declărație? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului declărație. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul declărație poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE declaraţie? Vezi cuvântul declaraţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul declaraţie?[ de-cla-ra-ţi-e ] Se pare că cuvântul declaraţie are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL declărație Inţelegi mai uşor cuvântul declărație dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Verb de declarație = verb care denumește acțiunea de a vorbi sau de a gândi În sintagma Declarație de război = încunoștințare prealabilă și oficială făcută de un stat către alt stat cu privire la începerea războiului împotriva acestuia Verb de declarație = verb care denumește acțiunea de a vorbi sau de a gândi În sintagma Declarație de război = încunoștințare prealabilă și oficială făcută de un stat către alt stat cu privire la începerea războiului împotriva acestuia gramatică Verb de declarație = verb care denumește acțiunea de «a vorbi» sau «a gîndi» |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL declărație |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se face mici sau mii de fărâme?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul declarație are forma: declaráții
