 | as |
|
| Decadentism [ de-ca-den-tism ] VEZI SINONIME PENTRU decadentism PE ESINONIME.COM definiția cuvântului decadentism în mai multe dicționareDefinițiile pentru decadentism din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru DECADENTISM: DECADENTÍSM (< limba franceza ) substantiv neutru 1. Termen aplicat uneori epocilor care preced declinul unor culturi și civilizații ( vezi și alexandrinism 2). 2. Mișcare literară din a doua jumătate a secolul 19 caracterizată prin cultivarea rafinamentului excesiv, a artificialului și a morbidului (de unde și înțelegerea uneori peiorativă a d.). Principiul de bază al d., expus de Th. Gautier și Baudelaire, este opoziția față de ceea ce este natural. Premers de opera lui Baudelaire, Rimbaud și Verlaine, despre culminează cu J. Laforgue, M. Rollinat, J. Huysmans s.a. În Anglia, mișcarea se naște din cercul prerafaeliților și atinge apogeul în opera lui O. Wilde. În literatura română, cei mai importanți reprezentați ai despre sunt G. Bacovia și Mateiu I. Caragiale. 3. (ARTE plural) Termen conotat negativ de critica tradiționalistă, cu precădere de cea realist-socialistă, aplicat curentelor artistice de avangardă de la începutul secolul 20. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DECADENTISM: DECADENTÍSM substantiv neutru Denumire generală pentru arta și literatura burgheză în decadență, care exprimă criza culturii capitaliste în epoca imperialismului; ea include curentele și școlile antirealiste, caracterizate prin misticism, formalism, individualism excesiv, oboseală de viață și atitudine refractară la orice idee de progres. Literatura și arta burgheză cultivau cosmopolitismul, decadentismul, neîncrederea în poporul nostru și în posibilitățile lui de a-și îmbunătăți soarta. istorie R.P.R. 748. Misticism, egoism, efecte de formă, subiecte luate de prin nouri, – iată decadentismul. IONESCU-RION, C. 108. Decadentismul modern nu e altceva decît degenerarea liricii moderne înseși. GHEREA, ST. Hristos III 178. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DECADENTISM: DECADENTÍSM substantiv neutru 1. Denumire generală pentru curentele antirealiste apărute în literatura și arta claselor pe cale de dispariție, caracterizate prin involuție, regres sau disoluție a valorii, prin ruperea din contextul celorlalte valori. 2. Curent, născut în Franța la sfârșitul secolul XIX, care se supune rigidităților școlii parnasiene și în bună măsură naturalismului, apropiat ca formulă artistică de simbolism, în care, până la urmă, se va dizolva. [conform limba franceza décadentisme, italiana decadentismo]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru decadentism: decadentísm sn [Atestat: GHEREA, ST. Hristos III, 178 / Plural: decadentisme / Etimologie: franceza décadentisme] 1 Denumire generică dată unor curente literar-artistice de la sfârșitul secolul XIX și începutul secolul XX, caracterizate prin respingerea regulilor, prin cultivarea excesivă a stărilor de spirit și a inovațiilor formale. 2 Curent literar apărut în Franța la sfârșitul secolului XIX, influențat de naturalism și de parnasianism, apropiat ca formulă artistică de simbolism, în care se va dizolva. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DECADENTISM: DECADENTÍSM substantiv neutru 1. denumire dată unor curente literar-artistice de la sfârșitul secolul XIX, caracterizate prin disoluție a valorii, prin ruperea din contextul celorlalte valori. 2. mișcare literar-artistică europeană, caracterizată prin revolta împotriva rigidităților școlii parnasiene, cultivarea brutală a inovațiilor formale și a senzațiilor tari, prin rafinament stilistic ajuns la apogeu care se va dizolva în simbolism. (< limba franceza décadentisme) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DECADENTISM: DECADENTÍSM substantiv neutru Denumire generică dată tendințelor unor curente literar-artistice de la sfârșitul secolul XIX și începutul secolul XX de către propriii protagoniști, care opun realității o lume a stărilor de spirit subiective, considerată ca singura autentică. vezi simbolism. – Din limba franceza décadentisme. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DECADENTISM: DECADENTÍSM substantiv neutru 1. Mișcare literară din a doua jumătate a secolul XIX, caracterizată prin cultivarea artificialului, a rafinamentului estet și a morbidului excesiv. 2. Termen aplicat uneori epocilor care precedă declinul unor culturi și civilizații. – Din limba franceza décadentisme. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DECADENTISM: DECADENTÍSM n. Curent în literatura și arta de la sfârșitul secolul XIX și începutul secolul XX, caracterizat prin misticism, formalism, individualism excesiv și prin cosmopolitism. /<fr. décadentisme Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru decadentism: decadentísm substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru decadentism: decadentísm substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DECADENTISM' DECADÁLDECĂDEÁDECADÉNTDECADÉNȚĂDECADENTÍSMDECĂDÉREdecádicdecadínțăDECADRÁJ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL decadentism Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului decadentism dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Hristos III, 178 / Plural: decadentisme / Etimologie: franceza décadentisme] 1 Denumire generică dată unor curente literar-artistice de la sfârșitul secolul XIX și începutul secolul XX, caracterizate prin respingerea regulilor, prin cultivarea excesivă a stărilor de spirit și a inovațiilor formale. |
GRAMATICA cuvântului decadentism? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului decadentism. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul decadentism poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE decadentism? Vezi cuvântul decadentism desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul decadentism?[ de-ca-den-tism ] Se pare că cuvântul decadentism are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ciorbă pescărească sau borș pescăresc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
