 | as |
|
| Decadenţă [ de-ca-den-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU decadenţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului decadenta în mai multe dicționareDefinițiile pentru decadenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ: DECADENȚĂ s. 1. decădere, declin, regres, (învechit) descreștere, scădenie, scădere, scăpătare, (figurat) apus, crepuscul. (Înălțare și decadenta.) 2. corupție, decădere, depravare, desfrînare, desfrîu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu, (rar) deșănțare, (învechit) aselghiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, (figurat) descompunere, putreziciune, (rar figurat) putrefacție, (învechit figurat) putrejune. (Starea de decadenta din înalta societate.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ: DECADÉNȚĂ substantiv feminin 1. Declin, decădere (socială, economică, politică). În verb reflexiv:emurile de decadență națională de la începutul veacului trecut, căpitanul de mazîli nemaiavînd ce face cu vitejia sa: «Bătea drumurile căutîndu-și dragostele». IBRĂILEANU, S. 15. ♦ Decădere morală, depravare, degradare, imoralitate. 2. Decădere a culturii, a artelor, a științelor etc., ca urmare a descompunerii sociale și politice a unei orînduiri sociale bazate pe exploatare. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ: DECADÉNȚĂ, decadențe, substantiv feminin 1. Declin, regres. 2. Decădere, degradare morală. 3. Calitate inferioară a literaturii, artei etc. sau pierdere a normelor morale din creațiile unei epoci față de o perioadă anterioară. – Din limba franceza décadence, latina decadentia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru decadență: decadénță substantiv feminin [Atestat: NEGRUZZI, S. I, 337 / V: (înv) decadentadíndecadenta / Plural: decadentațe / Etimologie: franceza décadence] 1 Declin (social, economic, politic). 2 Regres al artelor, al științei, al limbii. 3 Corupție. 4 Degradare morală Si: depravare. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru decadență: *decadénță forme, plural e (în franceză décadence, italiana decadenza. vezi cadență și decădére). Starea lucruluĭ care decade, care se ruinează: decadență de caracter; decadența poeziiĭ, a imperiuluĭ roman. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ: DECADÉNȚĂ substantiv feminin Decădere (socială, culturală, politică, economică), declin, coborâre. ♦ Decădere morală, depravare. [conform italiana decadenza, limba franceza décadence, latina decadentia]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru decadență: decadență forme 1. decădere; 2. degradarea obiceiurilor, scăpătarea literaturei și a artelor; 3. ultimele secole ale Imperiului roman din Occident: scriitorii decadenței. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ: DECADÉNȚĂ decadentae forme Proces de trecere de la o stare superioară la una inferioară; regres; declin; decădere. /<fr. décadence, latina decadentia Forme diferite ale cuvantului decadenta: decadentae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ: DECADÉNȚĂ substantiv feminin decădere, declin, regres. • corupție, degradare morală, depravare. (< limba franceza décadence, latina decadentia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DECADENȚĂ: DECADÉNȚĂ, decadențe, substantiv feminin 1. Declin, regres. 2. Decădere, degradare morală. – Din limba franceza décadence, latina decadentia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru decadență: decadénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat decadénței; plural decadénțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru decadență: decadénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat decadénței; plural decadénțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Decadență: Decadență ≠ ascensiune, progres Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Decadență: Decadență ≠ ascensiune Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DECADENTA' DECÁDĂDECADÁLDECĂDEÁDECADÉNTDECADÉNȚĂDECADENTÍSMDECĂDÉREdecádicdecadínță |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Decadență Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului decadență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Înălțare și decadență. Starea de decadență din înalta societate. I, 337 / V: înv decadențădíndecadență / Plural: decadențățe / Etimologie: franceza décadence] 1 Declin social, economic, politic. DECADÉNȚĂ decadențăe forme Proces de trecere de la o stare superioară la una inferioară; regres; declin; decădere. |
GRAMATICA cuvântului Decadență? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului decadență. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Decadență poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE decadenţă? Vezi cuvântul decadenţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul decadenţă?[ de-ca-den-ţă ] Se pare că cuvântul decadenţă are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Decadență |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Un cârd de ani?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul decadență are forma: decadénțe
