eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție debarca


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Debarca [ de-bar-ca ]
VEZI SINONIME PENTRU debarca PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului debarca în mai multe dicționare

Definițiile pentru debarca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a debarca
Verbul: a debarca (forma la infinitiv)
A debarca conjugat la timpul prezent:
  • eu debarc
  • tu debarci
  • el ea debarcă
  • noi debarcăm
  • voi debarcați
  • ei ele debarcă
VEZI VERBUL a debarca CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEBARCA:
DEBARCÁ, debárc, verb

I. intranzitiv (Despre persoane în opoziție cu a se îmbarca) A coborî pe mal dintr-o navă. Nu cunoștea limba țării în care debarcase. BART, E. 102. Noul administrator... cobora din vapor în luntre, spre a debarca în Sulina. MACEDONSKI, O. III 64.
♦ prin extensie A coborî din tren sau din alt vehicul. Atunci debarcăm cu toate ale noastre imediat? SADOVEANU, M. C. 98.
♦ (Glumeț) A descinde, a se așeza (într-un loc, într-o localitate). Studenții debarcaseră de la liceul lor, din provincie, cu șapte ani în urmă, într-o cameră ieftină și îndepărtată, de cartier mărginaș. C. PETRESCU, Î. I 21.
♦ tranzitiv figurat (Familiar) A da jos (pe cineva) dintr-o situație, dintr-un post de conducere; a înlătura, a da afară.
♦ (Rar, despre nave) A trage la mal, a acosta. Într-o dimineață... pornesc spre portul cel mai spre apus al insulei, unde dam cu socoteala că au să debarce acele corăbii. GHICA, S. 393.

– Variantă: (învechit) desbarcá (GHICA, S. 399, NEGRUZZI, S. III 285) verb

I.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

debarca
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru debarca:
debarcá [Atestat: GORJAN, H. 134 / V: (înv) desbdebarca, desbărdebarca / Etimologie: franceza débarquer] 1-2 vti A coborî pe mal dintr-o navă. 3-4 vti (Pex) A coborî din tren sau din alt vehicul. 5 vi (Rar; gmț) A descinde (într-o altă localitate sau) într-un locuțiune 6 vi A ataca țărmul inamic cu trupe aduse de nave (speciale). 7 verb tranzitiv: (C.i. corăbii) A acosta. 8 verb tranzitiv: (Fam; fig; c.i. persoane) A înlătura dintr-o funcție de conducere Si: a concedia.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DEBARCA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEBARCA:
DEBARCÁ, debárc, verb

I.

1. intranzitiv și tranzitiv A (se) da jos, a coborî pe mal de pe o navă; prin extensie a coborî din tren sau din alt vehicul.
♦ intranzitiv A ataca țărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale).
♦ (Rar; glumeț) A descinde (într-o localitate sau într-un loc).

2. tranzitiv (familial) A înlătura (pe cineva) dintr-un post de conducere, de răspundere; a da afară, a concedia.

– Din limba franceza débarquer.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DEBARCA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEBARCA:
DEBARCÁ, debárc, verb

I.

1. intranzitiv și tranzitiv A (se) da jos, a coborî pe mal de pe o navă; prin extensie a coborî din tren sau din alt vehicul.
♦ intranzitiv A ataca țărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale).
♦ (Rar; glumeț) A descinde (într-o localitate sau într-un loc).

2. tranzitiv (familial) A înlătura (pe cineva) dintr-un post de conducere, de răspundere; a da afară, a concedia.

– Din limba franceza débarquer.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DEBARCA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEBARCA:
DEBARCÁ verb

I. trecut

1. a coborî pe uscat dintr-o navă (pasageri, mărfuri etc.).

2. (familial) a înlătura, a înlocui (pe cineva) dintr-o funcție, de la conducere.

II. intr., trecut

1. a (se) transporta pe un litoral inamic trupe și materiale aduse pe nave (speciale).

2. a (se) coborî, a (se) da jos (din tren, din mașină etc.). (< limba franceza débarquer)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DEBARCA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEBARCA:
DEBARCÁ verb

I.

1. trecut A coborî, a depune pe uscat dintr-o navă (pasageri, mărfuri etc.).
♦ intr. A ataca țărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale).

2. intr. A se coborî, a se da jos (din tren, din mașină etc.).

3. trecut (familial) A înlătura, a înlocui (pe cineva) dintr-o funcție, de la conducere. [P.i. debárc. / < limba franceza débarquer].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

debarca
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru debarca:
debarcá (-c, -át), verb –

1. A se da jos de pe o navă, a coborî pe uscat. –

2. A ajunge. –

3. A înlătura, a da afară. în franceză débarquer.

– derivat debarcader, substantiv neutru, din limba franceza débarcadère.
Forme diferite ale cuvantului debarca: debarca-c debarca-át
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

debarca
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru debarca:
debarca, debarc vezi t. a da jos (pe cineva) dintr-un post de conducere; a concedia, a da afară
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

debarca
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru debarca:
debarcá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu debárc, persoana a treia singular: el / ea și plural debárcă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

debarca
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru debarca:
debarcá (a debarca) verb, indicativ prezent 3 debárcă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

debarca
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru debarca:
debarcá vezi vezi desbarcà.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'DEBARCA'
DEBARASÁREDEBARASÁTdebarasoáreDEBARASÓRDEBARCÁDEBARCADÉRDEBARCÁREdebarcátDEBAVURÁ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL debarca
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului debarca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
134 / V: înv desbdebarca, desbărdebarca / Etimologie: franceza débarquer] 1-2 vti A coborî pe mal dintr-o navă.
Debarcá a debarca verb, indicativ prezent 3 debárcă.

GRAMATICA cuvântului debarca?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului debarca.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul debarca poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul debarca sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural verbul debarca se conjugă: ei ele debárcă

CUM DESPART ÎN SILABE debarca?
Vezi cuvântul debarca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul debarca?
[ de-bar-ca ]
Se pare că cuvântul debarca are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL debarca

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: După căpătat?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
despre femei a lega între ele o prietenie trainică
depresiune alungită și îngustă, semiînchisă, care separă masive sau culmi de dealuri și munți
a umbla să ceară de la alții cele necesare traiului
a se da în lături, a face loc să treacă cineva; prin extensie a se eschiva, a se feri să acționeze, să ia poziție
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app