|
Deambulatoriu [ dea-m-bu-la-to-riu ] VEZI SINONIME PENTRU deambulatoriu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului deambulatoriu în mai multe dicționareDefinițiile pentru deambulatoriu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEAMBULATÓRIU: DEAMBULATÓRIU, -IE, deambulatorii, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. De plimbare, care este în legătură cu plimbarea. 2. substantiv neutru Loc de circulație în prelungirea navelor laterale, în spatele altarului din absida centrală a unei biserici romane sau gotice. [ pronunție: de-am-] – Din limba franceza déambulatoire. Forme diferite ale cuvantului deambulatoriu: deambulatoriu-ie Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEAMBULATÓRIU: DEAMBULATÓRIU, -IE, deambulatorii, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. (Rar) De plimbare, care este în legătură cu plimbarea. 2. substantiv neutru Loc de circulație în formă semicirculară, aflat în spatele altarului unei biserici romano-catolice sau gotice. [ pronunție: de-am-] – Din limba franceza déambulatoire. Forme diferite ale cuvantului deambulatoriu: deambulatoriu-ie Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEAMBULATÓRIU: DEAMBULATÓRIU, -IE adjectiv ((livresc)) Care este în legătură cu plimbarea, de plimbare. // substantiv neutru Galerie semicirculară a unei biserici, situată între altar și absidă. [pronume de-am...-riu. / < limba franceza déambulatoire]. Forme diferite ale cuvantului deambulatoriu: deambulatoriu-ie Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deambulatoriu: deambulatóriu, deambulatoriuie [Atestat: DEX / P: de-amdeambulatoriu / Plural: deambulatoriuii / Etimologie: franceza déambulatoire] (Liv) 1 a Referitor la plimbare. 2 a De plimbare. 3 sn Galerie semicirculară a unei biserici catolice, situată între altar și absidă. Forme diferite ale cuvantului deambulatoriu: deambulatoriuie Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEAMBULATÓRIU: DEAMBULATÓRIU, -IE I. adjectiv de plimbare. II. substantiv neutru galerie semicirculară a unei biserici catolice, între altar și absidă. (< limba franceza déambulatoire) Forme diferite ale cuvantului deambulatoriu: deambulatoriu-ie Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deambulatoriu: deambulatóriu2 [riu pronume rĭu] (de-am-) substantiv neutru, articulat deambulatóriul; plural deambulatórii, articulat deambulatóriile (-ri-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deambulatoriu: deambulatóriu1 [riu pronume rĭu] (de-am-) adjectiv masculin, forme deambulatórie (-ri-e); plural m. și forme deambulatórii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deambulatoriu: deambulatóriu substantiv neutru (silabe de-am-) → ambulatoriu Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deambulatoriu: deambulatóriu adjectiv (silabe de-am-) → ambulatoriu Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEAMBULATORIU' deambuládeambuláreDEAMBULÁȚIEDEAMBULAȚIÚNEDEAMBULATÓRIUDeanisdeápănDEASÚPRADEAÚNA |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL deambulatoriu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deambulatoriu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Deambulatóriu, deambulatoriuie [Atestat: DEX / P: de-amdeambulatoriu / Plural: deambulatoriuii / Etimologie: franceza déambulatoire] Liv 1 a Referitor la plimbare. |
GRAMATICA cuvântului deambulatoriu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deambulatoriu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul deambulatoriu poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE deambulatoriu? Vezi cuvântul deambulatoriu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deambulatoriu?[ dea-m-bu-la-to-riu ] Se pare că cuvântul deambulatoriu are şase silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi trup și suflet cu cineva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|