Definiție de a

Cautăm definiția cuvântului de a în mai multe dicționare

Definițiile pentru de a din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DE:
DE1 conjuncție

I. (Exprimă raporturi de subordonare)

1. (Introduce o propoziție condițională) Dacă, în cazul că. Iar de va fi ca steaua mea să cadă... Un alt fecior... Va duce mai departe drumul meu! BENIUC, vezi 72. A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti. ISPIRESCU, L.

1. Oiță bîrsană, De ești năzdrăvană Și de-a fi să mor În cîmp de mohor, Să spui lui verb reflexiv:încean Și lui Ungurean Ca să mă îngroape Aice pe-aproape. ALECSANDRI, P. P.

2.
       • (Introduce propoziții condiționale negative, eliptice) Mai repede, că de nu, totul e pierdut. CAMIL PETRESCU, T. II 394. De-i izbuti, bine... iară de nu, au mai pățit și alți voinici ca tine... CREANGĂ, P. 187.
♦ (Cu nuanță temporală) De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85.

2. (Introduce o propoziție concesivă, precedat de «și») Deși, cu toate că, și dacă. Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.
♦ Chiar dacă. Nu-s piedici să-i oprească de-ar crește-n cale stînci. VINTILĂ, O. 20. De-aș ști că mă vei și omorî, nu pot să tac. NEGRUZZI, S. I 147.

3. (Introduce o propoziție finală a cărei acțiune este realizabilă) Ca (să), pentru ca (să). Haide! Luați-l de-l dați norodului. NEGRUZZI, S. I 156. Face-m-aș privighetoare, De-aș cînta noaptea-n răcoare Doina cea dezmierdătoare! ALECSANDRI, O. 63.
       • (Introduce o finală a cărei acțiune este reală) În toate zilele se ducea el la un puț de aducea apă pentru casă. ISPIRESCU, L. 386. Apoi merse de ocoli cetatea Turnul, o bătu și o arse. BĂLCESCU, O. II 171.

4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încît, că. Mircea izbucnește în plîns, de i se scutură ghiozdanul în spate. SAHIA, N. 52. Viscolul ridica omătul în valuri și-l spulbera în văzduh, de nu se mai vedea nici cer, nici pămînt. VLAHUȚĂ, O. A. 344. Făcu de șarpele îl putu înghiți. RETEGANUL, P. II 42. Pusă să-i facă un buzdugan... îl aruncă în sus, de despică bolta ceriului. EMINESCU, N.

4. Ce-ai pățit, unchiașule, de încaleci pe mine? ALECSANDRI, T. I 430.
       • (Adesea în corelație cu «atît (de)», «astfel (de)», «așa (de)»). Și era atît de sărac, de nu-i ardea nici focul în vatră. RETEGANUL, P. IV

7. Miile de paseri cîntau... cîntece, așa de duioase, de erau în stare să te adoarmă. ISPIRESCU, L. 17.

5. (În legătură cu «ce»; introduce o propoziție cauzală) Pentru că, fiindcă. Harap-Alb o prăpădea din ochi, de dragă ce-i era. CREANGĂ, P. 276. De-abia umbli de slabă ce ești. ALECSANDRI, T. 1582.

6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. Și în farmecul vieți-mi Nu știam că-i tot aceea De te razimi de o umbră Sau de crezi ce-a zis femeia. EMINESCU, O. I 113.

7. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. Te-a întreba de nu mai știi de verb reflexiv:eun leac. SBIERA, P. 27. Dorul prinse-a mă-ntreba: Drag mi-e bădița ori ba?... De mi-i drag, de nu mi-i drag, Nu poci spune peste sat. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 70.

8. (Introduce o propoziție subiectivă) Că. Dar al nostru împărat, Tot mergînd pe la vînat, Într-o seară s-a-ntîmplat Pe la noi d-a înnoptat. TEODORESCU, P. P. 116.

9. (Introduce o propoziție completivă directă și indirectă) Să. Oușoare că scotea Și-ncepea De le-mpărțea. TEODORESCU, P. P. 532.

10. (Introduce o propoziție atributivă) [Zmeul] are obicei de aruncă buzduganul. ISPIRESCU, L. 85.

11. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încît, în situația să. Cînd eram de nu iubeam, Unde mă culcam dormeam. popular

II. (Exprimă raporturi de coordonare)

1. (Învechit și popular, leagă două propoziții copulative) Și. Stai de nu mă săgeta. TEODORESCU, P. P. 40.

2. (Introduce propozițiile disjunctive) Sau... sau, ori... ori. De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război. EMINESCU, O. I 146. De lucram, de nu lucram, Mamei tot dragă eram. ALECSANDRI, P. P. 308.

III. (În propoziții independente)

1. (Introduce propoziții optative, uneori precedat de numai) O, dacă...! Numai de nu i-ar muri mulți înainte. CREANGĂ, P. 250. Ah! meștere Ruben... cartea ta într-adevăr minunată este!... numai de n-ar ameți mintea! EMINESCU, N. 49. Codrule, frunză rotundă, De mi-ai da puțină umbră! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 199.

2. (Uneori în corelație cu numai, abia etc.) Poate că... numai prin căsuțe de se mai afla ceva veselie. DUNĂREANU, N. 80. IV. (Numai în locuțiune conjuncție) De ce... de ce... sau de ce... de aceea... sau de ce... tot... = cu cît... cu atît... De ce se îmbogățea, tot mai lacom era și mai ahtiat de bani. VLAHUȚĂ, O. A. 215. De ce mergeau înainte, de ce lui Harap-Alb i se tulburau mințile. CREANGĂ, P. 275. Au luat-o prin pădure, doar vor putea ieși cumva la largul, dar de ce umblau, de aceea se înfundau mai tare. RETEGANUL, P. II 72. Cum de vezi cum.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DE:
DE2 prepoziție

1) (exprimă un raport calificativ, indicând apartenența, calitatea, proveniența, timpul, locul, originea, destinația, posesorul etc.) Un pahar de apă. Voce de bărbat. O felie de pâine. Moară de vânt. Mașină de spălat. Lucru de mână. Schimb de păreri. Coleg de clasă. Gazetă de perete.

2) (exprimă raporturi circumstanțiale, indicând modul, timpul, locul, cauza, scopul etc.) Se face de rușine. A plecat de ieri. Pleacă de acolo. Lucrează de ieri. A repetat de mai multe ori. Bun de glume. Bun de vânzare.

3) (exprimă raporturi completive, indicând obiectul, agentul unei acțiuni) Are de lucru. S-a aflat de el. Este demn de laudă.

4) (servește drept indice al supinului) De vândut. De legănat. De învățat.

5) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul situării dincolo de un oarecare obiect) S-a uitat de după ușă. A apărut de după deal.

6) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial) A veni de cu zori. Culcatul de cu seară...

7) (exprimă raporturi de agent) Aceste obiecte au fost confecționate de către țărani.

8) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul situării) S-a sculat de la masă. A plecat de la oraș.

9) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial) Este un an de la balul de absolvire al liceului. 10) (exprimă raporturi spațiale, relevând locul situat în imediată apropiere de ceva sau de cineva.) S-a dus de lângă casă. Livada de lîngă sat. 11) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul de la suprafața unui obiect) A strânge recolta de pe câmp. Fructele de pe copac. 12) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial cu o anumită aproximație) S-a eliberat de pe la amiază. 13) (exprimă raporturi relaționale, indicând obiectul de referire) Secția agricolă de pe lângă Guvernul Moldovei. 14) (exprimă raporturi locative, indicând locul de dincolo de ceva) Vești de peste hotare. 15) (exprimă raporturi locative, indicând locul cu o anumită aproximație) Au apărut de prin alte localități. Oameni de prin părțile Orheiului. 16) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial cu o anumită aproximație) Lucrează de prin luna august. 17) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul dintre mai multe obiecte) Spațiul de printre clădiri. 18) (exprimă raporturi calificative limitative, indicând momentul final) Sforțările de până acum. 19) (exprimă raporturi calificative limitative, indicând un oarecare fapt ce constituie o limită) Situația social-politică de până la război. 20) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul situat mai jos de ceva sau de cineva) A fost scos de sub mașină. /<lat. de
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DE:
DE2 interjecție (Și în forma regională dă; precedat uneori de «apoi», «d-apoi»)

1. Introduce afirmații și replici, dînd expresie unui sentiment, unei stări sau unei atitudini de: a) șovăială, nedumerire, nesiguranță în fața unei situații încurcate. Apăi de, cucoane, ce să fie mai gras decît porcul meu din ogradă? ISPIRESCU, L. 178. Ce este talentul?

– De! aceasta este prea ușor de spus. CARAGIALE, N. forme

12. Ș-apoi de ce nu m-ați sculat?

– D-apoi dă, mămucă. CREANGĂ, P. 11; b) resemnare în fața unei situații firești sau a unei întîmplări neplăcute, nenorocite. Făt-Frumos, cu inima curată... se duse, de! de datorie. ISPIRESCU, L. 105. Te cred, cumătre: d-apoi dă, nu-i cum verb reflexiv:em noi. CREANGĂ, P. 31. Numai dă! ce să facă bietul om? id. ib. 140; c) nepăsare față de cineva care se află într-o situație încurcată sau neplăcută. Apoi de! ce să-ți fac?; d) supărare care se manifestă uneori printr-o mustrare, un avertisment sau o amenințare adresată cuiva. De! nu vă mai fandosiți acum. Spuneți și voi, ia, ce vă-ți pricepe. ISPIRESCU, L. 68. Dă, măi gogule!... cată-ți de drum pînă ce nu scot luleaua de la ciubuc ALECSANDRI, T. I 238. De, mă, ce vă țineți cîrd Și intrați așa cîntînd. TEODORESCU, P. P. 129; e) ironie. Apoi dă!... vorba ceea: Azi tare, mîne mare. ALECSANDRI, T. I 381.2. (Introduce replici, dînd expresie unei atitudini de negare sau dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum, tronc. (În forma populară dec) Mă duc... să nu mă bați... Să nu dai!

– Dec! de ce să te bat?... du-te sănătos. CARAGIALE, O. I 250. În ce te bizui, de te îndîrjești așa, nepoate? Dec! Nu cumva ai pofti să-mi iai vițica pentr-un cuc armenesc? CREANGĂ, A. 57. Dec!... ce te răstești așa la mine, jupîneasă?... Ai uitat cu cine vorbești? ALECSANDRI, T. I 35.

– Variantă: (popular) dec, (regional) dă interjecție
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru de:
de1 c [Atestat: PSALT. HUR. 2 / Etimologie: nesigură cf, de] (Îvp și poetic) Exprimă raporturi de subordonare, introducând o: 1 Propoziție condițională De îl asculți, vei învăța multe Si: dacă, în caz(ul) că. 2 Propoziție cauzală De nu te îmbraci gros, ai să răcești Si: dacă, fiindcă, pentru că. 3 (Îcs și de... tot) Propoziție concesivă Și de te duci, tot nu te bagă în seamă Si: cu toate că, (și) dacă, deși. 4 Propoziție finală Mergi de-l vezi Si: ca (să), pentru ca (să). 5 Propoziție consecutivă Plouă de inundă Si: încât. 6 Propoziție subiectivă Ar fi bine de-ar veni / Nu se știe de-a venit sau nu Si: că, dacă. 7-8 Propoziție completivă directă (sau indirectă) Știe (se întreabă) de vine sau nu Si: dacă. 9 Propoziție atributivă Gândul de-l voi pierde mă înfioară Si: că, să. 10 Propoziție predicativă A ajuns de-l plânge lumea Si: încât, să. 11 Propoziție temporală (cu nuanță cauzală) De se însera, venea Si: când, dacă. 12 Exprimă raporturi de coordonare copulativă Si: și. 13 (Îcrî) Conjuncție disjunctivă Si: ori... ori, sau... sau. 14 Introduce propoziții exclamative cu valoare retorică O, de-ai ști cât mi-e de dor Si: dacă. 15 Introduce propoziții interogative indirecte Te întreb de-l cunoști bine Si: dacă. 16 (Îcs corelativă de ce... de aceea) Exprimă ideea de progresie. 17 (Îlc) Și de (sau chiar de) Chiar dacă. 18 (Îlc) de ce Din prima.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DE:
DE1 conjuncție

I. (Exprimă raporturi de subordonare)

1. (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă.

2. (Precedat de „și”, introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.
♦ Chiar dacă.

3. (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să).

4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că.

5. (În legătură cu „ce”, introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că.

6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă.
♦ Că.

7. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă.

8. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să.

9. (Introduce o propoziție atributivă) Are obicei de aruncă scrisorile.

10. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să...

II. (Exprimă raporturi de coordonare)

1. (popular; leagă două propoziții copulative) Și.

2. (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori.

III. (Introduce propoziții optative) O, dacă...! IV. (În expresie) De ce... de ce sau de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cât... cu atât...

– conform albaneză de.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru de:
de prepoziție

1. despre: vorbește de mine!

2. de către: e lăudat de toată lumea;

3. din partea: mă tem de oameni răi;

4. indică un raport de cauză: suferă de friguri, de aceea;

5. de scop: ne gătim de drum;

6. de mod: de abia, de grabă;

7. exprimă materia sau specia: sac de făină, figurat om de nimica;

8. cantitate numerică: de trei ani, de patru ori;

9. punctul în timp sau în spațiu: de acum, de apoi, de aci, de unde;

10. o destinațiune (mai ales înaintea supinelor și adjectivelor) ușor de făcut. [latina DE].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DE:
DE prepoziție

1. (arată conținutul) cu. (Un pahar de apă.)

2. (temporal) cu, după. (Zi de zi.)

3. (local) în. (O trece de partea cealaltă a drumului.)

4. (arată scopul) pentru. (Plantă de sămînță.)

5. (arată scopul) ca, drept, pentru, spre. (de încercare; de exemplu.)

6. (arată natura, proveniența) din. (Făină de porumb; masă de brad.)

7. (arată obiectul) (învechit) pregiur. (Avea grijă de oaspeți.)

8. (arată obiectul) despre. (E vorba de el.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DE:
DE2 interjecție

1. Introduce afirmații și replici, exprimând: a) nedumerire, șovăială, nesiguranță; b) resemnare; c) nepăsare față de cineva. Apoi de! ce să-ți fac!; d) supărare; e) ironie.

2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [Variante: (1, regional) dă, (2, popular) dec interjecție]

– Onomatopee.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DE:
DE1 conjuncție

1) (exprimă un raport condițional) Dacă; în caz că. De voi prinde a cânta, munții toți s-or legăna.

2) (exprimă un raport concesiv) Cu toate că; deși.

3) (exprimă un raport completiv) Că. Se întâmplă de pleacă mai înainte.

4) Și. Pleacă de-ți fă datoria.

5) Ori. De plecăm, de nu plecăm, rămâne totul neschimbat. /cf. albaneză de
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DE:
DE2 interjecție

1. Introduce afirmații și replici, exprimând: a) nedumerire, șovăială, nesiguranță; b) resemnare; c) nepăsare față de cineva. Apoi de! ce să-ți fac!; d) supărare; e) ironie.

2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) la te uită, asta-i acum. [Variante: (regional,

1) dă, (popular,

2) dec interjecție]

– Onomatopee.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DE5

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DE5:
DE5 pronume relativ invariabil (Popular; introduce o propoziție atributivă) Care, ce. E vorba că ei au dat foc la fro (= verb reflexiv:eo) cîțiva din Vladomira, de ieșiseră să muncească moșia beiului. DUMITRIU, B. forme 156. L-ale case mari domnești De se văd în Stoenești, Mîndră masă e întinsă. ALECSANDRI, P. P. 206.
• Ăl de vezi ăl.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru de:
de interjecție

– Ia te uită, asta-i acum (exprimă o reticență, adesea pur și simplu emfatică). Variante (Moldova) dec, deh.

– Mr. de. Creație expresivă, conform limba neogreacă ντέ, albaneză, limba sârbă, Hristos de. Hasdeu, cuvânt din Bătrîni, I, 275 credea că este vorba de un cuvînt dac.
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

de-

Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru de-:
de- Prefix neologic, care adaugă anumitor cuvinte ideea de privațiune sau suprimare: decolora, denatura, deplasa etc. În marea majoritate a cazurilor, aparține împrumuturilor străine, în general din limba franceza ; nu pare a fi fost productiv în cadrul limba română
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

de5

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru de5:
de5 prli [Atestat: DLR ms / Etimologie: lat de] 1 Exprimă particularizarea unui element prin atribuirea unei caracteristici: casa de era mai mare Si: care, (înv) ce. 2 Exprimă identificarea obiectului în timp, în spațiu etc. casa de am văzut-o (ieri) acolo.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DE:
DE conjuncție

1. (condițional) dacă. (Doar de n-ar veni astăzi.)

2. (consecutiv) că, încât, (învechit și popular) cât. (Gemea de îți era mai mare mila.)

3. (temporal) dacă. (de va fi să plec...)

4. (completiv) să, și. (Stai de mă așteaptă.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DE:
DE conjuncție

1. (condițional) dacă. (Doar de n-ar veni astăzi.)

2. (consecutiv) că, încît, (învechit și popular) cît. (Gemea de îți era mai mare mila.)

3. (temporal) dacă. (de va fi să plec...)

4. (completiv) să, și. (Stai de mă așteaptă.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru de:
de2 i [Atestat: DLR ms / V: dă, dec, deh / Etimologie: de1] Introduce (sau înlocuiește) afirmații față de care vorbitorul are o atitudine de: 1 Neîncredere. 2 Șovăială. 3 Teamă. 4 Resemnare. 5 Nepăsare. 6 Supărare. 7 Ironie.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DE:
DE3 interjecție

1) (se folosește pentru a exprima o atitudine de neîncredere, nedumerire, șovăială, nepăsare etc.) De, ce să faci.

2) (se folosește pentru a îndemna caii la mers). /Onomat.
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DE:
DE3 interjecție Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers; hi. De! silește. Te grăbește, Agerul meu armăsar. NEGRUZZI, S. II 102. De!... cal de!... ȘEZ. III 189.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru de:

2) de saŭ dă (și limba neogreacă de, scris nte, haĭ, haĭde): De! Știŭ eŭ ce să fac?! De! Fă cum verb reflexiv:eĭ! Arată și ironia: Apoĭ de! Deștepțĭ ca tine maĭ rar!
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru de:
de conjuncție

1. dacă: de verb reflexiv:ei, de nu verb reflexiv:ei;

2. încât: plânge de ți se rupe inima. [Probabil identic cu cel precedent].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

de a

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru de a:
!de a (+ infinitiv, tempo lent: de a face)/de-a (în locuţiune adverbiala/+ infinitiv, tempo rapid: de-a face) prepoziție + prepoziție
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru de:
de3 i [Atestat: DLR ms / V: di, die / Etimologie: fo] Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DE:
DE3 interjecție Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers.

– Onomatopee.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DE:
DE3 interjecție Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers.

– Onomatopee.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

de a

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru de a:
de a prepoziție (în construcții infinitivale: de a munci, în tempo lent)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

DE5

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DE5:
DE5 pronume rel. invariabil (popular) Care, ce. Omul de-l văzuși.

– Et. nec.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DE5

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DE5:
DE5 pronume rel. invariabil (popular) Care, ce. Omul de-l văzuși.

– Et. nec.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru de:

3) de, interjecție de mînat calu, ca și hi: de, cal!
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

de!

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru de!:
de! int. nam ce-ți face: apoi de!
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru de:
de conjcț., prepoziție, pr. invariabil
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DE:
DE conjuncție vezi când, dacă.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru de:
de conjuncție vezi CÎND. DACĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DE:
DE pronume vezi care, ce.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru de:
de pronume vezi CARE. CE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru de:
de3 (popular) pr. invariabil
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru de:
de1 conjcț., prepoziție
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

DE2-

Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DE2-:
DE2- elem. des-.
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CUVINTE APROPIATE DE 'DE A'

23 AUGUST À CONTRECOEUR 30 DECEMBRIE à la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DE2-

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului de2- dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

3 Îcs și de2-.

16 Îcs corelativă de2- ce.

De2- aceea Exprimă ideea de progresie.

17 Îlc Și de2- sau chiar de2- Chiar dacă.

18 Îlc de2- ce Din prima.

Un pahar de2- apă.

Zi de2- zi.

O trece de2- partea cealaltă a drumului.

Plantă de2- sămînță.

De2- încercare; de2- exemplu.

Făină de2- porumb; masă de2- brad.

Avea grijă de2- oaspeți.

E vorba de2- el.

Un pahar de2- apă.

Zi de2- zi.

O trece de2- partea cealaltă a drumului.

Plantă de2- sămânță.

De2- încercare; de2- exemplu.

Făină de2- porumb; masă de2- brad.

Avea grijă de2- oaspeți.

E vorba de2- el.

Doar de2- n-ar veni astăzi.

Gemea de2- îți era mai mare mila.

De2- va fi să plec.

Stai de2- mă așteaptă.

Doar de2- n-ar veni astăzi.

Gemea de2- îți era mai mare mila.

De2- va fi să plec.

Stai de2- mă așteaptă.

GRAMATICA cuvântului DE2-?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului de2-.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DE2- poate fi: adjectiv, verb, adverb

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul DE2- sa indeplinească rolul de: verb

CUM DESPART ÎN SILABE de?

Vezi cuvântul de desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul de?

[ de ]
Se pare că cuvântul de are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL DE2-

Inţelegi mai uşor cuvântul de2- dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe

= cu cît

= cu cât

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DE2-

prepoziție după pentru drept pentru spre din pregiur despre
VEZI SINONIME PENTRU de2- PE ESINONIME.COM

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Proces penal sau acțiune penală?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
regulat, ordonat, frumos
limbi din familia tibeto-birmană vorbite în regiunile învecinate cu himalaia
acțiune în justiție pornită împotriva unui infractor cu scopul de a obține pedepsirea lui potrivit legilor în vigoare
a nu ține seamă, a nu lua în seamă; a scuza cuiva o greșeală; a omite
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?