 | as |
|
| Datorință [ da-to-rin-ță ] VEZI SINONIME PENTRU datorință PE ESINONIME.COM definiția cuvântului datorinta în mai multe dicționareDefinițiile pentru datorinta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru datorință: datorínță substantiv feminin [Atestat: ȘINCAI, HR. III, 1222/18 / V: (înv) deatdatorinta, detdatorinta, (îrg) dătdatorinta / Plural: datorintațe / Etimologie: dator + -ință] (Îrg) 1-3 Datorie (20-22). 4 (Îlav) După datorinta Cum se cuvine. 5 (Îal) Cum se cere. 6 (Îe) A-și face (sau a (îm)plini) datorintața A-și face datoria (32). 7 (Îe) A-și ține de datorinta A considera de datoria cuiva să... Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DATORINȚĂ: DATORÍNȚĂ, datorințe, substantiv feminin (Învechit) Obligație (morală), îndatorire. Am socotit că am datorința să cer învoire. SADOVEANU, Z. C. 261. Gavrilă și-a făcut datorința lui de l-a rugat pe stăpîn să-i facă socoteala. POPA, vezi 9. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DATORINȚĂ: DATORÍNȚĂ, datorințe, substantiv feminin (învechit) Obligație (morală); îndatorire. – Datori + sufix -ință. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DATORINȚĂ: DATORÍNȚĂ, datorințe, substantiv feminin (învechit) Obligație (morală); îndatorire. – Datori + sufix -ință. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru datorință: datorință substantiv verbal DATORIE. ÎNDATORIRE. ÎNSĂRCINARE. OBLIGAȚIE. SARCINĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru datorință: datorínță forme plural e (cuvânt fabr.) Transilvania Datorie morală, obligațiune. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru datorință: datorínță (învechit) substantiv feminin, genitiv dativ articulat datorínței; plural datorínțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru datorință: datorință forme datorie morală: vieața este o grea datorință BOL. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru datorință: datorínță substantiv feminin, genitiv dativ articulat datorínței; plural datorínțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dătorință: dătorínță substantiv feminin vezi datorință Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DATORINTA' DATORÁTdatoréscDATORÍDATORÍEDATORÍNȚĂdatoríșDATORÍTDATORÍTĂdatorít/datorát |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dătorință Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dătorință dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii III, 1222/18 / V: înv deatdătorință, detdătorință, îrg dătdătorință / Plural: dătorințățe / Etimologie: dator + -ință] Îrg 1-3 Datorie 20-22. 4 Îlav După dătorință Cum se cuvine. 6 Îe A-și face sau a împlini dătorințăța A-și face datoria 32. 7 Îe A-și ține de dătorință A considera de datoria cuiva să. |
GRAMATICA cuvântului dătorință? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dătorință. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dătorință poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE datorință? Vezi cuvântul datorință desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul datorință?[ da-to-rin-ță ] Se pare că cuvântul datorință are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dătorință |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ieșit din uz examen de maturitate?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul datorință are forma: datorínțe
