 | as |
|
| Dator [ da-tor ] VEZI SINONIME PENTRU dator PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dator în mai multe dicționareDefinițiile pentru dator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DATÓR: DATÓR, -OÁRE, datori, -oare, adjectiv (Construit mai ales cu verbul «a fi» sau «a rămîne» și urmat de determinări introduse uneori prin prepoziție «cu» și arătînd obiectul datoriei). 1. Care are de plătit (cuiva) o datorie, de obicei o sumă de bani. Mohabin a rămas dator unei văduve sărace cu cinci parale, pentru cusutul unui turban. SADOVEANU, despre P. 182. La birt ai rămas dator 800 lei. SEBASTIAN, T. 282. • figurat Îți sînt dator o lămurire, amicul meu. M. I. CARAGIALE, C. 69. Din zei de-am fi scoborîtori, C-o moarte toți sîntem datori! COȘBUC, P. I 257. • Expresia: Dator-vîndut = plin de datorii. Sărac-lipit, dator-vîndut... rămînea netulburat. M. I. CARAGIALE, c. 121. a scoate (pe cineva) dator = a cere, a pretinde (cuiva cu care ai avut o afacere) achitarea unei sume pe care n-o datorează. Băui trei zile de vară... Băui, nene, turma toată Sărăcuț de maica mea Cînd văzui că, după toate, Încă și dator mă scoate. ALECSANDRI, P. P. 265. (Rar) A face dator (un lucru) = a pune amanet, a amaneta, a ipoteca. Mîncai caii și cocia Și-mi făcui datoare via. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 376. 2. (De obicei urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv) Obligat (prin lege, printr-o învoială sau moralicește) să facă ceva. Fiecare cetățean al Republicii Populare Romîne este dator să respecte constituția și legile statului de democrație populară. CONST. R.P.R. 42. El e dator să se poarte politicos cu lumea. CARAGIALE, O. III 34. Dă, sîntem datori a ne ajuta unii pe alții. CREANGĂ, O. A. 218. Cetățeanul e dator către lege mai mult decît supunerea sa. El trebuie a-i fi sprijinitor și ajutor. BĂLCESCU, O. I 354. 3. (Construit cu dativul) Care are a mulțumi cuiva pentru un serviciu, pentru un sprijin etc.; îndatorat. Ție îți sînt datoare mîntuirea puilor mei. ISPIRESCU, L. 90. Voi veți trăi; căci vouă Grecia e datoare; Căci voi ați dat semnalul la libertatea sa. ALEXANDRESCU, P. 143. Forme diferite ale cuvantului dator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dator: dator, datoroare [Atestat: CORESI, EV. 280 / V: (îvp) dătdator, dătóriu, detdator, (înv) datorriu, datortúr, deatór, deatóriu, detóriu, (reg) ditdator / Plural: datori, datoroáre / Etimologie: moștenit din latinescul debitorius] 1 a (Construit mai ales cu verbul a fi sau a rămâne și urmat de determinări introduse adesea prin prepoziția cu, arătând obiectul datoriei) Care are de plătit (cuiva) o datorie (1), de obicei, o sumă de bani. 2 a (Îlv) A (se) da (sau, pop a (se) băga) dator A se îndatora (cuiva). 3-4 a (Pfm; îe) (A fi) dator vândut (A fi) plin de datorii (1). 5 a (Pfm; îe) A scoate (pe cineva) dator A pretinde (cuiva) achitarea unei sume pe care nu o datorează. 6 a (Trs; îe) A se băga dator (pe ceva) A lua ceva pe datorie. 7 a (Îe) A face ceva dator A amaneta un obiect. 8 a (De obicei urmat de un conjunctiv sau un infinitiv) Care este obligat (moral, prin lege sau printr-o învoială) să adopte o anumită poziție, sau să acționeze într-un anumit mod Si: constrâns, forțat. 9 a (Pex; de obicei urmat de un conjunctiv sau un infinitiv) Sortit (1). 10 a (Îe) A (nu) rămâne (cuiva) dator A face totul după cum era stabilit. 11 a (Îae) A clarifica. 12 a (Îae) A răspunde prompt. 13 a (Pex; îae) A se răzbuna. 14 a (Înv; pex) Răspunzător. 15 a (De obicei construit cu verbul a fi) Care are datoria de a mulțumi (cuiva) pentru un serviciu, pentru un sprijin etc. 16 a (De obicei construit cu verbul a fi) Care este îndatorat (cuiva). 17 a (De obicei construit cu verbul a fi) Care este plin de recunoștință. 18 a (Îlv) A fi dator A datora. 19 substantiv masculin (Înv; adesea cu referire la divinitate) Dătător. 20 sn (Înv) Datorie (1). 21 substantiv masculin (Înv; îlav) În dator Pe datorie (1). 22 substantiv masculin (Îrg) Debitor. Forme diferite ale cuvantului dator: datoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DATÓR: DATÓR datoroáre (datoróri, datoroáre) 1) Care datorează ceva; care are obligația de a restitui o datorie (bănească). • A socoti (pe cineva) dator a pretinde cuiva o datorie în mod neîntemeiat. dator vândut care este încurcat în datorii bănești. 2) Care are obligația morală sau materială de a acționa într-un anumit fel; obligat. 3) Care este obligat moral la recunoștință (pentru un anumit serviciu); îndatorat. /<lat. debitorius Forme diferite ale cuvantului dator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DATÓR: DATÓR, -OÁRE, datori, -oare, adjectiv 1. Care are de plătit cuiva o datorie (bănească). • Expresia: Dator vândut = plin de datorii. A scoate pe cineva dator = a-i pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează. ♦ Îndatorat față de cineva pentru un serviciu, un sprijin etc. 2. Obligat (moralicește sau prin lege, printr-o învoială) să facă ceva. – latina debitorius (după da2). Forme diferite ale cuvantului dator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DATÓR: DATÓR, -OÁRE, datori, -oare, adjectiv 1. Care are de plătit cuiva o datorie (bănească). • Expresia: Dator vândut = plin de datorii. A scoate pe cineva dator = a-i pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează. ♦ Îndatorat față de cineva pentru un serviciu, un sprijin etc. 2. Obligat (moralicește sau prin lege, printr-o învoială) să facă ceva. – latina debitorius (după da2). Forme diferite ale cuvantului dator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dator: dator a. și m. care are o datorie (materială sau morală); [Vechiu-rom. detoriu = latina *DEBITORIUS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DATOR: DATOR adjectiv 1. îndatorat. (Om dator cu bani.) 2. obligat. (Sînt dator să fac acest lucru.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DATÓR: DATÓR substantiv verbal datorie, îndatorire, însărcinare, obligație, sarcină. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru dator: dator substantiv verbal DATORIE. ÎNDATORIRE. ÎNSĂRCINARE. OBLIGAȚIE. SARCINĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dator: datór adjectiv masculin, plural datóri; forme singular și plural datoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dator: datór adjectiv masculin, plural datóri; forme singular și plural datoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dător: dător, datoroare substantiv masculin și feminin a vezi dator Forme diferite ale cuvantului dator: datoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DATOR' datívDațodatolítDATONGDATÓRdatorádatorá/datorídatoráredatoráș |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dator, dătoroare [Atestat: CORESI, EV. 280 / V: îvp dătdător, dătóriu, detdător, înv dătorriu, dătortúr, deatór, deatóriu, detóriu, reg ditdător / Plural: dători, dătoroáre / Etimologie: moștenit din latinescul debitorius] 1 a Construit mai ales cu verbul a fi sau a rămâne și urmat de determinări introduse adesea prin prepoziția cu, arătând obiectul datoriei Care are de plătit cuiva o datorie 1, de obicei, o sumă de bani. 2 a Îlv A se da sau, pop a se băga dător A se îndatora cuiva. 3-4 a Pfm; îe A fi dător vândut A fi plin de datorii 1. 5 a Pfm; îe A scoate pe cineva dător A pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează. 6 a Trs; îe A se băga dător pe ceva A lua ceva pe datorie. 7 a Îe A face ceva dător A amaneta un obiect. 10 a Îe A nu rămâne cuiva dător A face totul după cum era stabilit. 18 a Îlv A fi dător A datora. 21 substantiv masculin Înv; îlav În dător Pe datorie 1. DATÓR dătoroáre dătoróri, dătoroáre 1 Care datorează ceva; care are obligația de a restitui o datorie bănească. • A socoti pe cineva dător a pretinde cuiva o datorie în mod neîntemeiat. Dător vândut care este încurcat în datorii bănești. Om dător cu bani. Sunt dător să fac acest lucru. Om dător cu bani. Sînt dător să fac acest lucru. Dător, dătoroare substantiv masculin și feminin a vezi dator. |
GRAMATICA cuvântului dător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dător poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dator? Vezi cuvântul dator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dator?[ da-tor ] Se pare că cuvântul dator are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL dător Inţelegi mai uşor cuvântul dător dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Dator-vîndut = plin de datorii A scoate pe cineva dator = a cere, a pretinde cuiva cu care ai avut o afacere achitarea unei sume pe care n-o datorează Rar A face dator un lucru = a pune amanet, a amaneta, a ipoteca Dator vândut = plin de datorii A scoate pe cineva dator = a-i pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează Dator vândut = plin de datorii A scoate pe cineva dator = a-i pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează Detoriu = latina *DEBITORIUS |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dător |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cei de-acasă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
