eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție dascalire


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Dăscălire [ dăs-că-li-re ]
VEZI SINONIME PENTRU dăscălire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului dascalire în mai multe dicționare

Definițiile pentru dascalire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dăscălire:
dăscălíre substantiv feminin [Atestat: COSTINESCU / Plural: dascalireri / Etimologie: dăscăli] 1-5 Exercitare a profesiunii de dascăl (1-2, 5, 14) Si: dăscălit1 (1-5). 6 Sfătuire. 7 Dojenire. 8 Cicălire.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DĂSCĂLIRE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DĂSCĂLIRE:
DĂSCĂLÍRE, dăscăliri, substantiv feminin Acțiunea de a dăscăli. Să poată reîncepe dăscălirea lăutarilor. REBREANU,

I. 21.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DĂSCĂLIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DĂSCĂLIRE:
DĂSCĂLÍRE, dăscăliri, substantiv feminin (Rar) Acțiunea de a dăscăli și rezultatul ei.

– vezi dăscăli.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DĂSCĂLIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DĂSCĂLIRE:
DĂSCĂLÍRE, dăscăliri, substantiv feminin Acțiunea de a dăscăli și rezultatul ei.

– vezi dăscăli.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

dăscălire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dăscălire:
dăscălíre (rar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat dăscălírii; plural dăscălíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

dăscălire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dăscălire:
dăscălíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat dăscălírii; plural dăscălíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'DASCALIRE'
DĂSCĂLICÉSCdăscălíciDĂSCĂLÍEDĂSCĂLÍMEdăscălíreDĂSCĂLÍTDĂSCĂLÍȚĂdăscălitúrăDascălu

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dăscălire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dăscălire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Dăscălíre substantiv feminin [Atestat: COSTINESCU / Plural: dăscălireri / Etimologie: dăscăli] 1-5 Exercitare a profesiunii de dascăl 1-2, 5, 14 Si: dăscălit1 1-5.

GRAMATICA cuvântului dăscălire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dăscălire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dăscălire poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul dăscălire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul dăscălire are forma: dăscălíri
VEZI PLURALUL pentru dăscălire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE dăscălire?
Vezi cuvântul dăscălire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dăscălire?
[ dăs-că-li-re ]
Se pare că cuvântul dăscălire are patru silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-i strica cuiva inima?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
disciplină care se ocupă cu evaluarea pădurilor
bătaie strașnică, zdravănă
a-i spulbera cuiva buna dispoziție, a indispune pe cineva, a mâhni pe cineva
cu cât
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app