eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție darimatura


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
Dărîmătură [ dă-rî-mă-tu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU dărîmătură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului darimatura în mai multe dicționare

Definițiile pentru darimatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DĂRÎMĂTURĂ:
DĂRÎMĂTÚRĂ, dărîmături, substantiv feminin (Mai ales la plural )

1. Grămadă de cărămizi, moloz, lemne etc., provenite din dărîmarea, prăbușirea unei construcții. Pe rîuri plutesc dărîmăturile palatelor. RUSSO, O. 33.
♦ Clădire dărîmată, ruinată; ruină. Dar și mai interesante... erau pentru el vechile dărîmături romane. GALACTION, O. I 114. Am dat de-o mănăstire veche toată dărîmături. RETEGANUL, P. I 39. Ajunse la un oraș mare, din care numai dărîmături rămăsese. ISPIRESCU, L. 100.

2. Grămadă de crengi (mai ales uscate) rupte din copaci și doborîte la pămînt; verb reflexiv:eascuri. Lîngă gluga de coceni, o stivă înaltă de rădăcini amestecate cu dărîmături de sălcii scorburoase. SADOVEANU, P. M. 30. Ardeau în vîlvătăi dărîmături de copaci. id. Z. C. 32.

– Variantă: (regional) dărmătúră (EMINESCU, O. 60) substantiv feminin
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DĂRÎMĂTURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DĂRÎMĂTURĂ:
DĂRÎMĂTURĂ substantiv dărăpănătură, năruitură, paragină, prăbușitură, ruină, surpătură, (regional) ruinătură, (învechit) risipă, risipitură, surpare. (O darimatura de casă.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'DARIMATURA'
DĂRÎMÁDĂRÎMÁREDĂRÎMATDĂRÎMĂTÓRDĂRÎMĂTÚRĂDĂRÎNGĂdărișórDariuDARIUS

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DĂRÎMĂTURĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dărîmătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
O dĂrÎmĂturĂ de casă.

GRAMATICA cuvântului DĂRÎMĂTURĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dărîmătură.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DĂRÎMĂTURĂ poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul DĂRÎMĂTURĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE dărîmătură?
Vezi cuvântul dărîmătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dărîmătură?
[ dă-rî-mă-tu-ră ]
Se pare că cuvântul dărîmătură are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în ultimă instanță?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
bine făcut; zdravăn, voinic, solid
fiecare dintre glandele situate în cavitatea bucală și care secretează saliva
în cele din urmă, până la urmă, nemaiavând altă cale
de pretutindeni, în sau prin, din toate părțile
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app