 | as |
|
| Dărîma [ dă-rî-ma ] VEZI SINONIME PENTRU dărîma PE ESINONIME.COM definiția cuvântului darima în mai multe dicționareDefinițiile pentru darima din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DĂRÎMA: DĂRÎMÁ, dărîm, verb I. 1. tranzitiv A doborî la pămînt, a distruge, a nimici. Șuvoaiele cutremurau codrii, dărîmînd arborii, împleticindu-i. CAMILAR, T. 60. Așezați unul lîngă altul, cît e abatajul de lung, minerii fac tot ce le e în putință să dărîme cît mai repede peretele de cărbune pe care îl au în față. BOGZA, vezi J. 118. Se desfășurau fînațuri pe care brumele și omăturile le dărîmau necosite. SADOVEANU, Z. C. 70. (figurat) Răspunsul lui Andrei îi dărîmă ultima icoană din suflet. CAMIL PETRESCU, T. I 160. • reflexiv pasiv Făcu semn și corturile se dărîmară. SADOVEANU, Z. C. 275. ♦ reflexiv A se prăvăli, a se surpa, a se ruina, a se dărăpăna. În loc să-și vază de casă, că se dărîmă, cumpără cai. PREDA, Î. 115. Părea că se dărîmă sala de aplauze. CAMIL PETRESCU, T. II 546. • (Poetic) Prin stihii ce prind să se dărîme, Farul meu va lumina cu sînge. BENIUC, vezi 41. ♦ A desface cu îngrijire o construcție pentru a folosi din nou materialul. 2. reflexiv (Despre oameni) A cădea la pămînt, a se prăbuși; a se răsturna. Trăgîndu-se un pas înapoi, s-a dărîmat dintr-o dată, secat de puteri, pe ușa casei boierești. GALAN, Z. R. 212. Nu fără demnitate, șătrarul se dărîmă la pămînt. SADOVEANU, Z. C. 38. 3. tranzitiv (Rar) A tăia, a rupe, a da jos (ramuri, frunze, fructe) dintr-un copac; prin extensie a distruge un copac (rupîndu-i ramurile, frunzele). ♦ (Cu privire la iarbă, cereale etc.) A tăia cu coasa; a cosi. – Variantă: (regional) dărma, darm (BENIUC, vezi 127, CREANGĂ, A. 112, ALECSANDRI, P. II 143, KOGĂLNICEANU, S. 215), verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DĂRÎMA: DĂRÎMA verb 1. a (se) dărăpăna, a (se) nărui, a (se) prăbuși, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) surpa, (popular) a (se) hîi, (regional) a (se) hurui, a (se) îmburda, (Olt., Transilvania și Maramures) a (se) sodomi, (prin Moldova și Transilvania) a (se) ului, (învechit) a (se) prăpădi. (Obuzele au darima zidul cetății.) 2. a cădea, a se nărui, a pica. a se prăbuși, a se prăvăli, a se surpa, (regional) a se îmburda. (S-a darima casa pe ei.) 3. a arunca, a azvîrli, a culca, a doborî, a întinde, a lungi, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a trînti, (popular si fam.) a așterne, (popular) a păli, (învechit și regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera. (Cu o lovitură l-a darima la pămînt.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DARIMA' dárieDARIÉNDăriesculdărî́mDĂRÎMÁDĂRÎMÁREDĂRÎMATDĂRÎMĂTÓRDĂRÎMĂTÚRĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DĂRÎMA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dărîma dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Obuzele au dĂrÎma zidul cetății. S-a dĂrÎma casa pe ei. Cu o lovitură l-a dĂrÎma la pămînt. |
GRAMATICA cuvântului DĂRÎMA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dărîma. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DĂRÎMA poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE dărîma? Vezi cuvântul dărîma desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dărîma?[ dă-rî-ma ] Se pare că cuvântul dărîma are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: învechit și popular car de foc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
