 | as |
|
| Dantură [ dan-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU dantură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dantura în mai multe dicționareDefinițiile pentru dantura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a dantura (forma la infinitiv) A dantura conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DANTURĂ: DANTÚRĂ substantiv feminin (Cu sens colectiv) Totalitatea dinților unei persoane; prin extensie felul în care sînt înșirați și alcătuiți dinții. Evident! rîse femeia, arătînd dantura cariată și pe locuri știrbă de tot. C. PETRESCU, C. vezi 22. Îmbătrînea. Stărui asupra cuvîntului, dezmințit de părul negru, dantura puternică și întreaga-i făptură, vînjoasă și neobosită. id. Î. I 10. • Dantură (falsă) = proteză dentară. Își puse dantura. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DANTURĂ: DANTÚRĂ, danturi, substantiv feminin 1. Totalitatea dinților unei persoane; prin extensie felul în care sunt înșirați și alcătuiți dinții; dentiție. • Dantură (falsă) = proteză dentară. 2. Ansamblu format din dinții unor organe de mașini sau scule (roți dințate, freze, broșe etc.). – Din limba franceza denture. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DANTURĂ: DANTÚRĂ, danturi, substantiv feminin 1. Totalitatea dinților unei persoane; prin extensie felul în care sunt așezați și alcătuiți dinții; dentiție. • Dantură falsă = proteză dentară. 2. Ansamblu format din dinții unor organe de mașini sau scule (roți dințate, freze, broșe etc.). – Din limba franceza denture. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dantură: dantúră substantiv feminin [Atestat: POLIZU / V: (înv) dendantura, (îvr) dintúră / Plural: danturari / Etimologie: franceza denture] 1 Totalitate a dinților unei persoane. 2 (Pex) Fel în care sunt înșirați și alcătuiți dinții Si: dentiție. 3 (Șîs) dantura falsă Proteză dentară. 4 (Pan) Ansamblu format din dinții unor organe de mașini. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DANTURĂ: DANTÚRĂ substantiv feminin 1. Totalitatea dinților unui om; (prin extensie) felul în care sunt așezați dinții. 2. Ansamblu format de dinții unor organe de mașini sau de utilaj (freze, pile, burghie etc.)- [Variante dentură substantiv feminin / < limba franceza denture]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DANTURĂ: DANTÚRĂ forme 1) Totalitate a dinților (din gură); dentiție. • dantura falsă proteză dentară. 2) Fel în care sunt aranjați dinții pe maxilar; dentiție. 3) tehnic Ansamblul dinților unei roți. [G.-D. danturii] /<fr. denture Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DANTURĂ: DANTÚRĂ substantiv feminin 1. totalitatea dinților unui om. • dentiție (3). 2. ansamblu al dinților unor organe de mașini sau de utilaje. (< limba franceza denture) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dantura: dantura verb tranzitiv: [Atestat: DN2 / prezentul indicativ: danturarez / Etimologie: dantură] A tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale Si: a dința. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DANTURA: DANTURÁ, danturez, verb I. tranzitiv A tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. – Din dantură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DANTURA: DANTURÁ, danturez, verb I. tranzitiv A tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. – Din dantură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DANTURA: DANTURÁ verb I. trecut A tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. [< dantură]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DANTURA: DANTURÁ verb trecut a tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. (< dantură) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dantura: danturá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu danturéz, persoana a treia singular: el / ea și plural dantureáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dantură: dantúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat dantúrii; plural dantúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dantură: dantúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat dantúrii; plural dantúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dantura: danturá (a dantura) verb, indicativ prezent 3 dantureáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DANTURĂ: DANTURĂ substantiv dentiție. (Are o dantura perfectă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DANTURA' dănțuíredănțuítdănțuitoáreDĂNȚUITÓRDANTÚRĂdanturáredanturátdănțușDantzig |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DANTURĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dantură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dantúră substantiv feminin [Atestat: POLIZU / V: înv dendanturĂ, îvr dintúră / Plural: danturĂri / Etimologie: franceza denture] 1 Totalitate a dinților unei persoane. 3 Șîs danturĂ falsă Proteză dentară. • danturĂ falsă proteză dentară. Dantura verb tranzitiv: [Atestat: DN2 / prezentul indicativ: danturĂrez / Etimologie: dantură] A tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale Si: a dința. Are o danturĂ perfectă. Danturá a danturĂ verb, indicativ prezent 3 dantureáză. Are o danturĂ perfectă. |
GRAMATICA cuvântului DANTURĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dantură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DANTURĂ poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dantură? Vezi cuvântul dantură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dantură?[ dan-tu-ră ] Se pare că cuvântul dantură are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL DANTURĂ Inţelegi mai uşor cuvântul dantură dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Dantură falsă = proteză dentară Dantură falsă = proteză dentară Dantură falsă = proteză dentară |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DANTURĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Idealism obiectiv?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul dantura se conjugă: ei ele dantureáză
