 | as |
|
| Damnațiune [ dam-na-ți-u-ne ] VEZI SINONIME PENTRU damnațiune PE ESINONIME.COM definiția cuvântului damnatiune în mai multe dicționareDefinițiile pentru damnatiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru damnațiune: damnațiúne substantiv feminin [Atestat: HELIADE, despre J. 170/17 / P: damnatiuneți-udamnatiune / V: (înv) damnatiuneție / Plural: damnatiuneni / Etimologie: franceza damnation, lat damnatio, -onis] 1 (În mitologia greco-latină și în creștinism) Condamnare la chinurile infernului. 2 (Pgn) Condamnare. 3 (Pex) Suferință. 4 (Lit) Denumire simbolică a opoziției poetului romantic față de societate și legile acesteia Si: (rar) damnatism. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DAMNAȚIUNE: DAMNAȚIÚNE, damnațiuni, substantiv feminin (livresc; în mitologia greco-romană și în religia creștină) Osândire la muncile infernului. [ pronunție: -ți-u-. – Variante: damnáție substantiv feminin] – Din limba franceza damnation, latina damnatio, -onis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DAMNAȚIUNE: DAMNAȚIÚNE, damnațiuni, substantiv feminin (livresc; în mitologia greco-romană și în religia creștină) Osândire la chinurile iadului. [ pronunție: -ți-u-. – Variante: damnáție substantiv feminin] – Din limba franceza damnation, latina damnatio, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DAMNAȚIUNE: DAMNAȚIÚNE damnatiunei forme livresc (în mitologia greacă și în credința creștină) Osândire la chinurile infernului. [silabe -ți-u-] / <fr. damnation, latina damnatio, damnatiuneonis Forme diferite ale cuvantului damnatiune: damnatiunei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DAMNAȚIUNE: DAMNAȚIÚNE substantiv feminin ((livresc)) Condamnare la chinurile infernului. ♦ Blestem, reprobare. [Variante damnație substantiv feminin / conform latina damnatio, limba franceza damnation]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DAMNAȚIUNE: DAMNAȚIÚNE substantiv feminin (Franțuzism livresc) Osîndire la muncile iadului. Damnațiunea lui Faust. – Pronunțat: -ți-u-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DAMNAȚIUNE: DAMNAȚIÚNE substantiv feminin 1. osândire la chinurile infernului. 2. blestem. (< limba franceza damnation, latina damnatio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru damnațiune: *damnațiúne forme (latina damnatio, -ónis). Condamnare la muncile iaduluĭ. – Și -áție și áre. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru damnațiune: damnațiúne (livresc) (-ți-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat damnațiúnii; plural damnațiúni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru damnațiune: damnațiúne substantiv feminin (silabe -ți-u-), genitiv dativ articulat damnațiúnii; plural damnațiúni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DAMNATIUNE' damnáredamnátDAMNÁȚIEdamnatísmdamnațiúnedamnézdămnicádamoazélăDamócles |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL damnațiune Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului damnațiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 170/17 / P: damnațiuneți-udamnațiune / V: înv damnațiuneție / Plural: damnațiuneni / Etimologie: franceza damnation, lat damnatio, -onis] 1 În mitologia greco-latină și în creștinism Condamnare la chinurile infernului. DAMNAȚIÚNE damnațiunei forme livresc în mitologia greacă și în credința creștină Osândire la chinurile infernului. Damnation, latina damnatio, damnațiuneonis. |
GRAMATICA cuvântului damnațiune? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului damnațiune. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul damnațiune poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE damnațiune? Vezi cuvântul damnațiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul damnațiune?[ dam-na-ți-u-ne ] Se pare că cuvântul damnațiune are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: țesut adipos?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul damnațiune are forma: damnațiúni
