eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție damnat


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
Damnat [ dam-nat ]
VEZI SINONIME PENTRU damnat PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului damnat în mai multe dicționare

Definițiile pentru damnat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DAMNAT:
DAMNÁT, -Ă, damnați, -te, adjectiv (Franțuzism livresc)

1. (În mitologia greco-romană și în mistica creștină) Osîndit la chinurile infernului. (Substantivat) Muzica se face răsunătoare și domină izbucnirile de durere ale damnaților. MACEDONSKI, O. II 278.

2. (Neobișnuit) Condamnat de opinia publică, verb reflexiv:ednic de blestem, ticălos. Nu era cu nimic vinovată să sufere din pricina unei iubiri damnate. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 218.
Forme diferite ale cuvantului damnat: damnat-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

damnat
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru damnat:
damnát, damnată [Atestat: FILIMON, O. II, 175 / Plural: damnatați, damnate / Etimologie: damna] 1-2 smf, a (În mitologia greco-latină și în religia creștină) (Om) supus chinurilor infernului. 3-4 smf, a (Om) care este reprobat de societate. 5-6 smf, a (Om) blestemat. 7 a (Rar) Interzis.
Forme diferite ale cuvantului damnat: damnată

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DAMNAT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DAMNAT:
DAMNÁT, -Ă, damnați, -te, adjectiv (livresc; adesea substantivat) Osândit la chinurile infernului.
♦ Blestemat, reprobat, care și-a atras oprobriul opiniei publice, al societății.

– Din limba franceza damné, latina damnatus.
Forme diferite ale cuvantului damnat: damnat-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DAMNAT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DAMNAT:
DAMNÁT, -Ă, damnați, -te, adjectiv, substantiv masculin și forme (livresc) (Om) osândit la chinurile iadului.
♦ (Om) blestemat, care și-a atras oprobriul opiniei publice, al societății.

– vezi damna.
Forme diferite ale cuvantului damnat: damnat-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DAMNAT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DAMNAT:
DAMNÁT, -Ă adjectiv ((livresc)) Condamnat la chinurile infernului.
♦ Blestemat, reprobat, care și-a atras oprobriul opiniei publice, al societății. [conform latina damnatus].
Forme diferite ale cuvantului damnat: damnat-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DAMNAT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DAMNAT:
DAMNÁT, -Ă adjectiv

1. condamnat la chinurile infernului.

2. blestemat, reprobat, care și-a atras oprobriul public. (< limba franceza damné, latina damnatus)
Forme diferite ale cuvantului damnat: damnat-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

damnat
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru damnat:
*damnát, -ă adjectiv și substantiv Condamnat la muncile iaduluĭ. Carte damnată, a căreĭ citite e oprită.
Forme diferite ale cuvantului damnat: damnat-ă duce damnatde damnatab

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

damnat
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru damnat:
*damnát (livresc) adjectiv masculin, substantiv masculin, plural damnáți; adjectiv feminin, substantiv feminin damnátă, plural damnáte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

damnat
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru damnat:
damnat a. care suferă muncile eterne ale iadului: suflet damnat.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

damnat
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru damnat:
damnát adjectiv masculin, plural damnáți; forme singular damnátă, plural damnáte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'DAMNAT'
damndamnádamnábildamnáredamnátDAMNÁȚIEdamnatísmdamnațiúnedamnéz

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL damnat
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului damnat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Damnát, damnată [Atestat: FILIMON, O.
II, 175 / Plural: damnatați, damnate / Etimologie: damna] 1-2 smf, a În mitologia greco-latină și în religia creștină Om supus chinurilor infernului.

GRAMATICA cuvântului damnat?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului damnat.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul damnat poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul damnat sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, adjectiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul damnat are forma: damnáți

CUM DESPART ÎN SILABE damnat?
Vezi cuvântul damnat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul damnat?
[ dam-nat ]
Se pare că cuvântul damnat are două silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Compus: călțunul-doamnei?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
ansamblu anatomic format din inimă, vene, artere și capilare, care asigură circulația sângelui în organism
feudalism, feudalitate, orânduire feudală
plantă erbacee din familia rozaceelor, înaltă de 10-15 cm, cu flori galbene cu vinișoare violete; cerențel geum urbanum
așa se vorbește, așa se vorbește, așa se spune
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app