Definiție dabila

Cautăm definiția cuvântului dabila în mai multe dicționare

Definițiile pentru dabila din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DABILĂ:
DÁBILĂ, dabile, substantiv feminin (Învechit și arhaizant) Dare, bir, impozit. Satele să prindă și să deie în mîna oștenilor măriei-sale pe slujitorii păgîni care vor fi umblînd în țară după dabile, peșcheșuri și plocoane. SADOVEANU, N. P. 339. Biruri aruncă pe țară grele... Angării, dabile. BUDAI-DELEANU, Ț. 362.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

dabilă

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dabilă:
dábilă1 substantiv feminin [Atestat: (a. 1617) PANAITESCU, O. Ț. 254 / V: (reg) dabilabăldabila, deádabila / Plural: dabilale / Etimologie: nct.] 1 (Înv) Impozit. 2 (Înv) Bir. 3 (Înv) Monedă. 4 (Olt; Trs) Supărare. 5 (Mun) Pățanie. 6 (Reg) Nebunie. 7 (Îrg) Animal de povară foarte slab vezi mârțoagă. 8 (Pan) Persoană slabă. 9 (Înv) Schelet. 10 (Înv) Stârv.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

dabilă

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru dabilă:
dabilă substantiv verbal BELEA. BIR. BUCLUC. CADAVRU. CORP. DANDANA. DARE. GLOABĂ. HOIT. IMPOZIT. ÎNCURCĂTURĂ. LEȘ. MÎRȚOACĂ. MORTĂCIUNE. NĂPASTĂ. NEAJUNS NECAZ. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. OSATURĂ. PACOSTE. POCINOG. RĂU. SCHELET. SISTEM OSOS. STÎRV. SUPĂRARE. TRUP.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

dabilă

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dabilă:
dábilă2 substantiv feminin [Atestat: DM / V: (reg) dabilabuldabila, doádabila, dóbdabila / Plural: dabilale / Etimologie: mg debella] (Trs; Mol) 1 Persoană mare, grasă și leneșă, lipsită de inteligență. 2 Casă urâtă.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

dabilă

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dabilă:
dabilă forme

1. od. dare, impozit;

2. azi, mârțoagă. [Ung. DEBELLA; pentru raportul logic, conform gloabă].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DABILĂ

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DABILĂ:
DÁBILĂ, dabile, substantiv feminin (învechit) Impozit, dare, bir.

– Et. nec.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DABILĂ

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DABILĂ:
DÁBILĂ, dabile, substantiv feminin (învechit) Impozit, dare, bir.

– Et. nec.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

dabilă

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dabilă:
dábilă substantiv feminin, genitiv dativ articulat dábilei; plural dábile
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

dabilă

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dabilă:
dábilă substantiv feminin, genitiv dativ articulat dábilei; plural dábile
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CUVINTE APROPIATE DE 'DABILA'

dăbălóg dăbălogí Dabela DABIJA DÁBILĂ DĂBILÁR dáblă dăbláe DABOECIA

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dabilă

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dabilă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

254 / V: reg dabilăbăldabilă, deádabilă / Plural: dabilăle / Etimologie: nct.

Dábilă2 substantiv feminin [Atestat: DM / V: reg dabilăbuldabilă, doádabilă, dóbdabilă / Plural: dabilăle / Etimologie: mg debella] Trs; Mol 1 Persoană mare, grasă și leneșă, lipsită de inteligență.

GRAMATICA cuvântului dabilă?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dabilă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dabilă poate fi: substantiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul dabilă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
La plural substantivul dabilă are forma: dábile

VEZI PLURALUL pentru dabilă la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE dabilă?

Vezi cuvântul dabilă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dabilă?

[ da-bi-lă ]
Se pare că cuvântul dabilă are trei silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dabilă

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se uita la cineva ca la soare?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
organ, în formă de canal, cu care se realizează sunetele vorbirii, delimitat de laringe și de buze și nări
parte a ochiului care se găsește în orbită
a privi pe cineva cu multă dragoste, a iubi foarte mult pe cineva
timp care separă două nașteri consecutive ale unei femei
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?