eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție curmatura


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Curmătură [ cur-mă-tu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU curmătură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului curmatura în mai multe dicționare

Definițiile pentru curmatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CURMĂTURĂ:
CURMĂTÚRĂ, curmături, substantiv feminin Depresiune, adîncitură pe culmea unui deal, a unui munte (care servește ca trecătoare); despicătură, prăpastie între doi munți sau două dealuri. Colo-n fundul curmăturii, Dormitînd pe-o buturugă, S-a ivit Muma-Pădurii. TOPÎRCEANU, B. 24. Linia de hotar este trasă sărind din curmătură la poale, din pîraie în munte.

I. IONESCU, M. 36. Cucuie, pasăre sură... Să nu-mi cînți la curmătură. SEVASTOS, C. 206.
♦ Îndoitura căciulii. Fundul pălăriei mele... nu izbutea nici într-un chip să se înalțe dincolo de curmătura căciulilor verb reflexiv:eunuia din ei. HOGAȘ, M. N. 202.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

curmătură
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru curmătură:
curmătură substantiv feminin [Atestat: (a. 1763) URICARIUL XX, 406 / Plural: curmaturari / Etimologie: curma + -tură] (Pop) 1 Secțiune transversală printr-un corp. 2 Depresiune pe culmea unui deal sau a unui munte. 3 Prăpastie între doi munți și două dealuri. 4 Urmă rămasă în piele sau în trunchiul unui copac în locul unde a fost strâns cu o legătură Cf curma (1). 5 Durerile nașterii care determină îndoirea de mijloc.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

curmătură
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru curmătură:
curmătúră, curmături, substantiv feminin –

1. Depresiune, adâncitură pe culmea unui deal sau a unui munte.

2. Urmă în pământ făcută de roata carului.

3. Urma lăsată de brăcinar.

4. Lemn ciuntat (curmat) la vârf (ALRRM, 1973: 684).
♦ (topografie) Curmătură, deal, pășune în Drăghia, Ungureni (Vișovan, 2008).
♦ Atestat secolul XVI (Mihăilă, 1974).

– Din curma + sufix -(ă)tură (DEX, MDA).

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua

curmătură
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru curmătură:
curmătúră, -i, substantiv feminin –

1. Depresiune, adâncitură pe culmea unui deal sau a unui munte.

2. Urmă în pământ făcută de roata carului.

3. Urma lăsată de brăcinar.

4. Lemn ciuntat (curmat) la vârf (ALR 1973: 684).

– Din curma (conform albaneză kurmue) + -tură.

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

curmătură
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru curmătură:
curmătúră, curmătúri, substantiv feminin (popular)

1. secțiune transversală; crestătură, incizie.

2. depresiune, adâncitură în teren; deșelătură.

3. urmă, adâncitură, dungă.

4. (la plural ) durerile nașterii (facerii).

Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme

CURMĂTURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CURMĂTURĂ:
CURMĂTÚRĂ, curmături, substantiv feminin Depresiune, adâncitură pe culmea unui deal sau a unui munte; prăpastie între doi munți sau două dealuri; șa (4).

– Curma + sufix -ătură.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CURMĂTURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CURMĂTURĂ:
CURMĂTÚRĂ, curmături, substantiv feminin Depresiune, adâncitură pe culmea unui deal sau a unui munte; prăpastie între doi munți sau două dealuri; șa (4).

– Curma + sufix -ătură.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CURMĂTURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CURMĂTURĂ:
CURMĂTÚRĂ curmaturai forme Depresiune pe culmea unui deal sau a unui munte. /a curma + sufix curmaturaătură
Forme diferite ale cuvantului curmatura: curmaturai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

curmătură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru curmătură:
curmătură forme vale prăpăstioasă între doi munți. [literar crestătură].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

curmătură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru curmătură:
curmătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat curmătúrii; plural curmătúri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

curmătură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru curmătură:
curmătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat curmătúrii; plural curmătúri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CURMĂTURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CURMĂTURĂ:
CURMĂTURĂ substantiv (georgrafic) șa, (regional) deșilătură.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'CURMATURA'
curmátăcurmățélCURMĂTÓRCURMATULCURMĂTÚRĂcurmăturițăCURMAZcurmeáCURMÉI

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CURMĂTURĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului curmătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
1763 URICARIUL XX, 406 / Plural: curmĂturĂri / Etimologie: curma + -tură] Pop 1 Secțiune transversală printr-un corp.
CURMĂTÚRĂ curmĂturĂi forme Depresiune pe culmea unui deal sau a unui munte.
/a curma + sufix curmĂturĂătură.

GRAMATICA cuvântului CURMĂTURĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului curmătură.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CURMĂTURĂ poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul CURMĂTURĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul curmătură are forma: curmătúri
VEZI PLURALUL pentru CURMĂTURĂ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE curmătură?
Vezi cuvântul curmătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul curmătură?
[ cur-mă-tu-ră ]
Se pare că cuvântul curmătură are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CURMĂTURĂ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Cu prima poștă sau cu poșta viitoare sau următoare?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
pământul cunoscut înainte de descoperirea americii asia, europa și africa
sunet scurt, fără rezonanță
cu prima corespondență care urmează să vină sau să plece
cocaină
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app