eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție curios


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Curios [ cu-ri-os ]
VEZI SINONIME PENTRU curios PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului curios în mai multe dicționare

Definițiile pentru curios din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CURIOS:
CURIOS adjectiv

1. bizar, ciudat, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, năstrușnic, neobișnuit, original, paradoxal, singular, straniu, (livresc) abracadabrant, (rar) străin, (popular) pidosnic, pocit, poznaș, (Moldova) deșănțat, (Transilvania, Banat și Olt.) șod, (învechit) ciudos, (grecism învechit) paraxin, (familial) sanchiu, (familial figurat) fistichiu, întors, sucit, trăsnit. (Ce chestie curios!)

2. indiscret. (Ce ești așa curios?)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

curios
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru curios:
curios, curiosoasă [Atestat: (a. 1783) CAT. MAN. II, 343/54 / V: curiosoz / P: curiosri-os, curiosri-oa-să / Plural: curiosoși, curiosoase / Etimologie: franceza curieux, lat curiosus, it curioso] 1-2 smf, a (Ființă) care manifestă curiozitate (1). 3-5 substantiv masculin și feminin a, av (Pex) Indiscret. 6-7 smf, a (Ființă sau obiect) care stârnește curiozitatea (1). 8-9 a, av Straniu. 10-11 a, av Surprinzător. 13 a, av Original.
Forme diferite ale cuvantului curios: curiosoasă
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

curios
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru curios:
*curiós, -oásă adjectiv (latina curiosus, despre cura, grijă). Doritor de a ști, de a vedea. Indiscret, care se interesează de ceĭa de nu-l privește: copil curios. Singular, cĭudat, straniŭ, al draculuĭ: curios lucru și asta! Sucit, năzuros: curios om! interjecție de mirare: Curios! adverb În mod curios.

– În Moldova nord curioz (limba rusă kurióznyĭ).
Forme diferite ale cuvantului curios: -oásă curcud
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

curios
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru curios:
curiós (curioásă), adjectiv –

1. Ciudat, straniu. –

2. Indiscret.

– Mr. curios. It. curioso, și mai tîrziu limba franceza curieux (secolul XIX). Înainte se pronunța și curioz, ca în italiana , sau in limba neogreacă ϰοριόζος.

– derivat necurios, adjectiv (fără curiozitate); curiositate, substantiv feminin (curiozitate).
Forme diferite ale cuvantului curios: curioásă
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

CURIÓS
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CURIÓS:
CURIÓS, -OÁSĂ, curioși, -oase, adjectiv

1. Care manifestă curiozitate.
♦ Indiscret.

2. Care stârnește curiozitate; ciudat, straniu; surprinzător, neobișnuit; original. [ pronunție: -ri-os]

– Din limba franceza curieux, latina curiosus, italiana curioso.
Forme diferite ale cuvantului curios: -oÁsĂ
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CURIÓS
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CURIÓS:
CURIÓS, -OÁSĂ, curioși, -oase, adjectiv

1. Care manifestă curiozitate.
♦ Indiscret.

2. Care stârnește curiozitate; ciudat, straniu; surprinzător, neobișnuit; original. [ pronunție: -ri-os]

– Din limba franceza curieux, latina curiosus, italiana curioso.
Forme diferite ale cuvantului curios: -oÁsĂ
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CURIÓS, -OASĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CURIÓS, -OASĂ:
CURIÓS, -OÁSĂ adjectiv

1. Care manifestă curiozitate; indiscret.

2. Care stârnește curiozitate; ciudat, neobișnuit. [pronume -ri-os, variantă (popular) curioz, -oază adjectiv / conform limba franceza curieux, italiana curioso, latina curiosus].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CURIÓS
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CURIÓS:
CURIÓS, -OÁSĂ adjectiv

1. care manifestă curiozitate; indiscret.

2. care stârnește curiozitate; ciudat, neobișnuit. (< limba franceza curieux, latina curiosus, italiana curioso)
Forme diferite ale cuvantului curios: -oÁsĂ
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CURIÓS
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CURIÓS:
CURIÓS curiosoásă (curiosóși, curiosoáse)

1) Care manifestă curiozitate.

2) Care este indiscret.

3) Care iese din comun. [silabe -ri-os] /<fr. curieux, latina curiosus
Forme diferite ale cuvantului curios: oásă
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

curios
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru curios:
curios a.

1. doritor de a cunoaște, de a vedea, de a ști;

2. rar, care exercită curiozitatea;

3. indiscret.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

curios
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru curios:
curiós adjectiv masculin (silabe -ri-os), plural curióși; forme singular curioásă, plural curioáse
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

curios
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru curios:
curiós (-ri-os) adjectiv masculin, plural curióși; forme curioásă, plural curioáse
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'CURIOS'
curîndcurîndacurîndézCURIÓNCURIÓScuriósaCURIÓZ, -OÁZĂcuriozitaCURIOZITÁTE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CURIÓS
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului curios dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ce chestie curiÓs! 2.
Ce ești așa curiÓs?.
Curios, curiÓsoasă [Atestat: a.
II, 343/54 / V: curiÓsoz / P: curiÓsri-os, curiÓsri-oa-să / Plural: curiÓsoși, curiÓsoase / Etimologie: franceza curieux, lat curiosus, it curioso] 1-2 smf, a Ființă care manifestă curiozitate 1.
CURIÓS curiÓsoásă curiÓsóși, curiÓsoáse 1 Care manifestă curiozitate.

GRAMATICA cuvântului CURIÓS?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului curios.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CURIÓS poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul CURIÓS sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi

CUM DESPART ÎN SILABE curios?
Vezi cuvântul curios desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul curios?
[ cu-ri-os ]
Se pare că cuvântul curios are trei silabe

© 2024 qDictionar.com