 | as |
|
| Curent [ cu-rent ] VEZI SINONIME PENTRU curent PE ESINONIME.COM definiția cuvântului curent jet în mai multe dicționareDefinițiile pentru curent jet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CURENT: CURÉNT, -Ă, curenți, -te, adjectiv, substantiv masculin, substantiv neutru I. Adj. 1. (Despre vorbire) Curgător, ușor, fluent. 2. (Despre an, lună) Care este în curs; prezent. ♦ De fiecare zi, zilnic; actual. Lucrări curente. • Cont curent = cont deschis de o unitate bancară unui client pentru păstrarea mijloacelor bănești ale acestuia și efectuarea unor operații curente (plăți și încasări). 3. (Despre prețuri) Existent într-un moment dat; în curs. • Monedă curentă = monedă cu valoare circulatorie. ♦ Care circulă; obișnuit, uzual. Expresii curente. 4. (În sintagma) Apă curentă = instalație de apă potabilă care poate fi folosită în permanență în locuințe. II. S. m. 1. (Și în sintagma curent de aer) Deplasare, mișcare a unei mase de aer dintr-un loc într-altul, cauzată de o diferență de presiune; flux. 2. Mișcare a apei în direcția pantei; curs. • Curent marin (sau oceanic) = formă de mișcare a apelor oceanice sau maritime, cauzată de vânturile regulate sau periodice, de diferențele de temperatură și salinitate etc. 3. (Și în sintagma curent electric) Deplasare ordonată, într-o anumită direcție, a purtătorilor de sarcină electrică. • Curent electric continuu = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate nu variază periodic în timp. Curent electric alternativ = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate variază periodic în timp. ♦ Intensitate a curentului electric. III. substantiv neutru Ansamblu de idei, opinii (politice, științifice, artistice) care sunt adoptate la un moment dat de un număr mai mare de oameni. • Curent literar (sau artistic) = mișcare artistică sau literară care reunește un număr de scriitori sau de artiști în baza unui program estetic și a unor înclinații (relativ) comune. • Expresia: A pune (sau a ține pe cineva) în (sau la) curent = a informa (pe cineva) despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent = a se informa despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent (cu ceva) = a se informa cu privire la un lucru. – Din limba franceza courant. Forme diferite ale cuvantului curent: curent-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CURENT: CURÉNT, -Ă, curenți, -te, adjectiv, substantiv masculin, substantiv neutru I. Adj. 1. (Despre vorbire) Curgător, ușor, fluent. 2. (Despre an, lună) Care este în curs; prezent. ♦ De fiecare zi, zilnic; actual. Lucrări curente. • Cont curent = cont deschis la bancă de o întreprindere, de o instituție sau de persoane particulare, unde se depun și de unde se ridică sumele pentru a fi utilizate după nevoie. 3. (Despre prețuri) Existent într-un moment dat; în curs. • Monedă curentă = monedă cu valoare circulatorie. ♦ Care circulă; obișnuit, uzual. Expresii curente. 4. (În sintagma) Apă curentă = instalație de apă potabilă care poate fi folosită în permanență în locuințe. II. S. m. 1. (Și în sintagma curent de aer) Deplasare, mișcare a unei mase de aer dintr-un loc într-altul, cauzată de o diferență de temperatură; flux. 2. Mișcare a apei în direcția pantei; curs. • Curent marin (sau oceanic) = mișcare a apei în mări și oceane. 3. (Și în sintagma curent electric) Deplasare ordonată, într-o anumită direcție, a purtătorilor de sarcină electrică. • Curent electric continuu = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate nu variază periodic în timp. Curent electric alternativ = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate variază periodic în timp. ♦ Intensitate a curentului electric. III. substantiv neutru Ansamblu de idei, opinii (politice, științifice, artistice) care sunt adoptate la un moment dat de un număr mai mare de oameni. • Curent literar (sau artistic) = mișcare artistică sau literară care reunește un număr de scriitori sau de artiști în baza unui program estetic și a unor înclinații (relativ) comune. • Expresia: A pune (sau a ține pe cineva) în (sau la) curent = a informa (pe cineva) despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent = a se informa despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent (cu ceva) = a se informa cu privire la un lucru. – Din limba franceza courant. Forme diferite ale cuvantului curent: curent-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru curent: curent, curentă [Atestat: (a. 1817) URICARIUL V, 27/5 / V: corcurent / Plural: curentnți, curente, (rar, sn) curenturi / Etimologie: franceza courant] 1 a (Îs) Apă care curge la robinet. 2 a (Îas) Instalație de apă potabilă care poate fi folosită permanent în locuințe. 3 a (despre vorbire) Fluent. 4 a (despre scriere) Cursiv. 5 a (despre an, lună etc.) Care este în curs Si: prezent. 6-7 a, av De fiecare zi Si: cotidian, zilnic. 8 a (Îs) Cont curent Cont deschis la bancă de o persoană sau o instituție, unde se depun și de unde se ridică sumele pentru a fi utilizate după nevoi. 9 a (despre prețuri) Existent la un moment dat Si: în curs. 10 a (Îs) Monedă curentă Monedă cu valoare circulatorie. 11-12 a, av Obișnuit. 13 substantiv masculin (Șîs curent de aer) Deplasare a unei mase de aer dintr-un loc într-altul, cauzată de o diferență de temperatură Si: flux. 14 substantiv masculin Deplasare a unui lichid în direcția pantei Si: curgere, curs. 15 substantiv masculin Debit. 16 substantiv masculin (Șîs curent electric) Deplasare ordonată, într-o anumită direcție, a purtătorilor de sarcină electrică. 17 substantiv masculin (Îs) curent electric continuu Curent (16) electric al cărui sens și a cărui intensitate nu variază periodic în timp. 18 substantiv masculin (Îs) curent electric alternativ Curent (16) electric al cărui sens și a cărui intensitate variază periodic în timp. 19 substantiv masculin Intensitate a curentului (16) electric. 20 sn Ansamblu de idei, opinii (politice, științifice, artistice, religioase etc.) care sunt adoptate la un moment dat de un număr mai mare de oameni. 21 sn (Îs) curent literar (sau artistic) Mișcare literară sau artistică, care reunește un număr de scriitori (sau de artiști) pe baza unui program estetic și a unor înclinații (relativ) comune. 22 sn (îe) A fi (sau a se pune) la curent A se informa cu privire la un lucru, la o activitate etc. Forme diferite ale cuvantului curent: curentă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CURENT: CURÉNT, -Ă I. adjectiv 1. (despre vorbire) curgător, fluent. 2. (despre an, lună) în curs; prezent. • (figurat) care circulă; obișnuit, uzual. 3. apă curentă = apă care curge de la robinet. 4. (matematică) punct curent = punct mobil care parcurge o curbă. II. substantiv masculin 1. deplasare a unei mase de apă sau de aer într-o anumită direcție. 2. mișcare orientată a particulelor încărcate cu sarcini electrice. 3. parâmă ce trece printr-un sistem de scripeți cu care se ridică bărcile. III. substantiv neutru ansamblu de idei, de teorii politice, științifice, artistice etc., rezultantă generală a tendințelor unei anumite epoci. ♦ a se pune (sau a se ține) la curent = a se informa. (< limba franceza courant) Forme diferite ale cuvantului curent: curent-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CURENT: CURÉNT2 curenttă (curentți, curentte) 1) (despre unități de timp) Care este în curs; în care ne aflăm. Anul curent. 2) Care are loc în mod obișnuit; de fiecare zi; zilnic; cotidian. Chestiuni curentte. • Cont curent cont la o bancă unde sumele se depun și se ridică la necesitate. 3) (despre prețuri) Care există în timpul de față; în curs; actual. • Monedă curenttă monedă care circulă; monedă valabilă. 4) (despre vorbire) Care se produce ușor, fără efort; curgător; fluent; cursiv. 5): Apă curenttă apă care vine prin țevi la robinete și poate fi folosită în orice moment. /<fr. courant Forme diferite ale cuvantului curent: curenttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CURENT: CURÉNT1 curentți m. 1) Mișcare a apei în direcția pantei. • curent marin deplasăre de apă în mări și oceane, provocată de maree, de înclinarea nivelului mării, de vânturi etc. 2) Mișcare de aer cauzată de diferența de temperatură. • A-l trage pe cineva curenttul a răci fiind expus la un flux de aer în interiorul unei clădiri. 3) fizică Sarcină electrică aflată în mișcare. curent continuu. curent alternativ. /<fr. courant Forme diferite ale cuvantului curent: curentți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CURENT: CURÉNT substantiv masculin 1. Deplasare a unei mase de aer cauzată de o diferență de temperatură și de presiune. 2. Curs al apei, mișcare a lichidelor în direcția pantei lor. • Curent marin = mișcare care antrenează mase mari de apă din masa oceanelor și a mărilor. 3. (fizică) Sarcină electrică în mișcare. 4. (marină) Parâmă ce trece printr-un sistem de scripeți cu care se ridică bărcile. [< limba franceza courant]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CURENT: CURÉNT3 curente n. Ansamblu de teorii, idei, opinii (politice, științifice, artistice etc.) care își găsesc un număr mare de adepți. • A pune (sau a ține pe cineva) la curent a informa pe cineva asupra unei chestiuni. A fi (sau a se pune sau a se ține) la curent a se informa despre mersul unui lucru. /<fr. courant Forme diferite ale cuvantului curent: curente Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CURENT: CURÉNT substantiv neutru Ansamblu de idei, de opinii (politice, științifice, artistice etc.) adoptate la un moment dat de un număr mare de oameni. • Curent literar = mișcare literară de o anumită amploare, care constituie o rezultantă generală a tendințelor unei anumite epoci. [< limba franceza courant]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CURENT: CURENT adjectiv 1. actual, contemporan, prezent, (rar) momentan, (învechit) curgător, momentos. (Perioada curent; moda curent.) 2. cotidian, obișnuit, prozaic, zilnic. (Treburile curent.) 3. frecvent, obișnuit, uzual. (Expresie curent.) 4. clasic, frecvent, obișnuit, tradițional, uzual. (Un procedeu tehnic curent.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CURENT: CURÉNT, -Ă adjectiv 1. (Despre vorbire) Curgător, fluent. 2. (Despre an, lună) În curs; prezent. ♦ (figurat) Obișnuit, uzual. 3. Apă curentă = apă care curge de la robinet. [< limba franceza courant]. Forme diferite ale cuvantului curent: curent-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CURENT: CURENT s. 1. (fizică) flux. (curent de particule.) 2. (georgrafic) curs, (învechit si regional) scursură, (regional) scurs, scursoare, (învechit) cursoare. (curent apei.) 3. acțiune, mișcare. (curent revendicativ.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru CURENT: CURÉNT, -Ă adjectiv (< limba franceza courant): în sintagmele expresie curentă, scriere curentă și vorbire curentă (vezi). Forme diferite ale cuvantului curent: curent-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru curent: curént1 adjectiv masculin, plural curénți; forme curéntă, plural curénte; număr curent abreviere nr. crt. Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CURENT: CURÉNT s. 1. (fizică) flux. (curent de particule.) 2. vezi curs. 3. vezi mișcare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CURENT4: CURÉNT4 adverb Liber, fără efort. A vorbi o limbă curent4. /<fr. courant Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru curent: curént adjectiv masculin, plural curénți; forme singular curéntă, plural curénte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru curent: curént3 (mișcare artistică, de idei) substantiv neutru, plural curénte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru curent: curént2 (mișcare de aer, a mării ) substantiv masculin, plural curénți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru curent: curént (artistic, de idei) substantiv neutru, plural curénte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru curent: curént (de aer, marin) substantiv masculin, plural curénți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CURENT: CURÉNT adjectiv verbal cursiv, italic. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru curent: curent adjectiv verbal CURSIV. ITALIC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CURENT JET' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL curent Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului curent dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Curent, curentă [Atestat: a. 1817 URICARIUL V, 27/5 / V: corcurent / Plural: curentnți, curente, rar, sn curenturi / Etimologie: franceza courant] 1 a Îs Apă care curge la robinet. 8 a Îs Cont curent Cont deschis la bancă de o persoană sau o instituție, unde se depun și de unde se ridică sumele pentru a fi utilizate după nevoi. 10 a Îs Monedă curentă Monedă cu valoare circulatorie. 13 substantiv masculin Șîs curent de aer Deplasare a unei mase de aer dintr-un loc într-altul, cauzată de o diferență de temperatură Si: flux. 16 substantiv masculin Șîs curent electric Deplasare ordonată, într-o anumită direcție, a purtătorilor de sarcină electrică. 17 substantiv masculin Îs curent electric continuu Curent 16 electric al cărui sens și a cărui intensitate nu variază periodic în timp. 18 substantiv masculin Îs curent electric alternativ Curent 16 electric al cărui sens și a cărui intensitate variază periodic în timp. 21 sn Îs curent literar sau artistic Mișcare literară sau artistică, care reunește un număr de scriitori sau de artiști pe baza unui program estetic și a unor înclinații relativ comune. 22 sn îe A fi sau a se pune la curent A se informa cu privire la un lucru, la o activitate etc. CURÉNT2 curenttă curentți, curentte 1 despre unități de timp Care este în curs; în care ne aflăm. Anul curent. Chestiuni curentte. • Cont curent cont la o bancă unde sumele se depun și se ridică la necesitate. • Monedă curenttă monedă care circulă; monedă valabilă. 5: Apă curenttă apă care vine prin țevi la robinete și poate fi folosită în orice moment. CURÉNT1 curentți m. • curent marin deplasăre de apă în mări și oceane, provocată de maree, de înclinarea nivelului mării, de vânturi etc. • A-l trage pe cineva curenttul a răci fiind expus la un flux de aer în interiorul unei clădiri. Curent continuu. Curent alternativ. CURÉNT3 curente n. • A pune sau a ține pe cineva la curent a informa pe cineva asupra unei chestiuni. A fi sau a se pune sau a se ține la curent a se informa despre mersul unui lucru. Perioada curent; moda curent. Treburile curent. Expresie curent. Un procedeu tehnic curent. Curent de particule. Curent apei. Curent revendicativ. Curent de particule. A vorbi o limbă curent. |
GRAMATICA cuvântului curent? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului curent. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul curent poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE curent? Vezi cuvântul curent desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul curent?[ cu-rent ] Se pare că cuvântul curent are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL curent Inţelegi mai uşor cuvântul curent dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Cont curent = cont deschis de o unitate bancară unui client pentru păstrarea mijloacelor bănești ale acestuia și efectuarea unor operații curente plăți și încasări Monedă curentă = monedă cu valoare circulatorie În sintagma Apă curentă = instalație de apă potabilă care poate fi folosită în permanență în locuințe Curent marin sau oceanic = formă de mișcare a apelor oceanice sau maritime, cauzată de vânturile regulate sau periodice, de diferențele de temperatură și salinitate etc Curent electric continuu = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate nu variază periodic în timp Curent electric alternativ = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate variază periodic în timp Curent literar sau artistic = mișcare artistică sau literară care reunește un număr de scriitori sau de artiști în baza unui program estetic și a unor înclinații relativ comune A pune sau a ține pe cineva în sau la curent = a informa pe cineva despre mersul unui lucru A se pune sau a se ține, a fi în sau la curent = a se informa despre mersul unui lucru A se pune sau a se ține, a fi în sau la curent cu ceva = a se informa cu privire la un lucru Cont curent = cont deschis la bancă de o întreprindere, de o instituție sau de persoane particulare, unde se depun și de unde se ridică sumele pentru a fi utilizate după nevoie Monedă curentă = monedă cu valoare circulatorie În sintagma Apă curentă = instalație de apă potabilă care poate fi folosită în permanență în locuințe Curent marin sau oceanic = mișcare a apei în mări și oceane Curent electric continuu = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate nu variază periodic în timp Curent electric alternativ = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate variază periodic în timp Curent literar sau artistic = mișcare artistică sau literară care reunește un număr de scriitori sau de artiști în baza unui program estetic și a unor înclinații relativ comune A pune sau a ține pe cineva în sau la curent = a informa pe cineva despre mersul unui lucru A se pune sau a se ține, a fi în sau la curent = a se informa despre mersul unui lucru A se pune sau a se ține, a fi în sau la curent cu ceva = a se informa cu privire la un lucru Apă curent jetă = apă care curge de la robinet Matematică punct curent jet = punct mobil care parcurge o curbă ♦ a se pune sau a se ține la curent jet = a se informa Curent marin = mișcare care antrenează mase mari de apă din masa oceanelor și a mărilor Curent literar = mișcare literară de o anumită amploare, care constituie o rezultantă generală a tendințelor unei anumite epoci Apă curentă = apă care curge de la robinet |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL curent |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv și adverb cu chirie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul curent are forma: curénte
