|
Curăţie [ cu-ră-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU curăţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului curatie în mai multe dicționareDefinițiile pentru curatie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CURĂȚIE: CURĂȚÍE substantiv feminin (Învechit și arhaizant) Nevinovăție, cinste; castitate. Avînd ea, pe lîngă curăția sufletească, și multă înțelepciune, a știut să se apere cu blîndeță. SADOVEANU, D.P. 39. Își ridică bustul... ca și cum o secretă dorință ar fi îndemnat-o să se arate în toată curăția ei. despre ZAMFIRESCU, R. 31. Ăci și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată. EMINESCU, O. I 79. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru curăție: curăție substantiv verbal CANDOARE. CASTITATE. CINSTE. CORECTITUDINE. FECIORIE. INCORUPTIBILITATE. INOCENȚĂ. INTEGRITATE. LEALITATE. NEPRIHĂNIRE. NEVINOVĂȚIE. ONESTITATE. PUDICITATE. PUDOARE. VIRGINITATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru curăție: curăție substantiv feminin [Atestat: PSALT. 26/15 / Plural: curatieii / Etimologie: curat3 + -ie] (Înv) 1-6 Curățenie (1-2, 5,8-10). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru curăție: curățíe forme Vechĭ. Rar azĭ. Puritate: curăție de limbă, de stil, de suflet (castitate). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CURĂȚIE: CURĂȚÍE substantiv feminin (învechit) Cinste; nevinovăție, castitate. – Curat + sufix -ie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CURĂȚIE: CURĂȚÍE substantiv feminin (învechit) Cinste; nevinovăție, castitate. – Curat + sufix -ie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru curăție: curățíe (învechit) substantiv feminin, articulat curățía, genitiv dativ curățíi, articulat curățíei Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru curăție: curățíe substantiv feminin, articulat curățía, genitiv dativ curățíi, articulat curățíei Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru curăție: curăție forme curățenie (sub raportul moral). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CURATIE' CURATEȘTICURĂȚÍcurățicăcurățiciuneCURĂȚÍECURĂȚÍRECURĂȚÍTcurățitoáreCURĂȚITÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL curăție Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului curăție dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 26/15 / Plural: curățieii / Etimologie: curat3 + -ie] Înv 1-6 Curățenie 1-2, 5,8-10. |
GRAMATICA cuvântului curăție? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului curăție. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul curăție poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE curăţie? Vezi cuvântul curăţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul curăţie?[ cu-ră-ţi-e ] Se pare că cuvântul curăţie are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL curăție |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A nu mai avea margini?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|