|
Curăţenie [ cu-ră-ţe-ni-e ] VEZI SINONIME PENTRU curăţenie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului curatenie în mai multe dicționareDefinițiile pentru curatenie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CURĂȚENIE: CURĂȚÉNIE curățenii, substantiv feminin 1. Calitatea de a fi curat; starea, înfățișarea unei persoane curata sau a unui lucru curat; lipsă de murdărie, de impuritate. Era un om care, pe lîngă rînduiala scrisului, avea și plăcerea curățeniei. SADOVEANU, B. 177. Se bucura de frumusețea florilor și de dulceața și curățenia aerului. ISPIRESCU, L. 8. ♦ Calitatea de a fi curat sufletește, puritate, nevinovăție, sinceritate, cinste. El ne iubește din toată curățenia inimii sale. DACIA literar 275. ♦ Castitate. 2. Dereticare. Făcea curățenie mare în casă. 3. Purgativ, laxativ. – Pronunțat: -ni-e. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru curățenie: curățenie substantiv feminin [Atestat: URICARIUL III, 22/31 / V: (reg) curateniețăncuratenie Plural: curatenieii / Etimologie: curat3 + -enie] 1 Calitatea de a fi curat3 (8). 2 Aspectul unei ființe sau al unui obiect curat3. 3 Dereticare. 4 (Înv) Menstruație. 5 (Înv) Castitate. 6 (Înv) Vindecare. 7 Purgativ. 8 (Fig; în limbajul bisericesc) Purificare. 9 (Înv; fig) Nevinovăție. 10 (Înv; fig) Integritate. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CURĂȚENIE: CURĂȚÉNIE, curățenii, substantiv feminin 1. Calitatea de a fi curat; starea, înfățișarea unei ființe curate sau a unui lucru curat. 2. Înlăturare a murdăriei, a prafului, a gunoiului și punerea lucrurilor în ordine într-o locuință; dereticare. 3. Purgativ, laxativ. – Curat + sufix -enie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CURĂȚENIE: CURĂȚÉNIE curateniei forme 1) Stare a ceea ce este curat; calitatea de a fi curat. • A face curatenie a deretica. 2) figurat Însușirea de a fi curat sufletește; cinste; puritate; sinceritate. 3) popular Medicament care are calitatea de a curăța tubul digestiv; purgativ. /curat + sufix curatenieenie Forme diferite ale cuvantului curatenie: curateniei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CURĂȚENIE: CURĂȚENIE s. 1. dereticare, scuturătură, (prin Transilvania) tăgășire, tistușag. (În casa lor e mare curatenie.) 2. salubritate. (Serviciul de curatenie; curatenie orașului.) 3. puritate. (curatenie aurului.) 4. claritate, limpezime, puritate, transparență. (curatenie apei.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru curățenie: curățénie forme (despre curat cu sufixu slav -enie). Calitatea lucruluĭ curat. Puritate. Medicament purgativ: a lua curățenie. figurat Nevinovăție: curățenie de suflet. A face curățenie pin casă, a o mătura, a o curăța. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru curățenie: curățenie substantiv verbal CANDOARE. CASTITATE. CINSTE. CORECTITUDINE. FECIORIE. INCORUPTIBILITATE. INOCENȚĂ. INTEGRITATE. LAXATIV. LEALITATE. NEPRIHĂNIRE. NEVINOVĂȚIE. ONESTITATE. PUDICITATE. PUDOARE. PURGATIV. VIRGINITATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CURĂȚENIE: CURĂȚÉNIE, curățenii, substantiv feminin 1. Calitatea de a fi curat; starea, înfățișarea unei ființe curate sau a unui lucru curat. 2. Dereticare. 3. Purgativ, laxativ. – Curat + sufix -enie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru curățenie: curățénie substantiv feminin (silabe -ni-e), articulat curățénia (silabe -ni-a), genitiv dativ articulat curățéniei; plural curățénii, articulat curățéniile (silabe -ni-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CURĂȚENIE: CURĂȚÉNIE s. 1. vezi dereticare. 2. salubritate, (livresc) salubrizare. (Serviciul de curatenie; curatenie orașului.) 3. vezi puritate. 4. vezi limpezime. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru curățenie: curățénie (-ni-e) substantiv feminin, articulat curățénia (-ni-a), genitiv dativ articulat curățéniei; plural curățénii, articulat curățéniile (-ni-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru curățenie: curățenie forme 1. calitatea lucrului curat; 2. figurat (la inimă) sinceritate, nevinovăție; 3. purgativ: a lua o curățenie. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CURATENIE' curățăturăCURĂȚÉLcuratélăCURĂȚELECURĂȚÉNIECURATEȘTICURĂȚÍcurățicăcurățiciune |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL curățenie Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului curățenie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Curățenie substantiv feminin [Atestat: URICARIUL III, 22/31 / V: reg curățeniețăncurățenie Plural: curățenieii / Etimologie: curat3 + -enie] 1 Calitatea de a fi curat3 8. CURĂȚÉNIE curățeniei forme 1 Stare a ceea ce este curat; calitatea de a fi curat. • A face curățenie a deretica. /curat + sufix curățenieenie. În casa lor e mare curățenie. Serviciul de curățenie; curățenie orașului. Curățenie aurului. Curățenie apei. Serviciul de curățenie; curățenie orașului. |
GRAMATICA cuvântului curățenie? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului curățenie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul curățenie poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE curăţenie? Vezi cuvântul curăţenie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul curăţenie?[ cu-ră-ţe-ni-e ] Se pare că cuvântul curăţenie are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL curățenie |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A cădea sau a se arunca la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|