|
Cumpănit [ cum-pă-nit ] VEZI SINONIME PENTRU cumpănit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cumpanit în mai multe dicționareDefinițiile pentru cumpanit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cumpănit: cumpănit2, cumpanită a [Atestat: MARCOVICI, despre 13/22 / Plural: cumpanitiți, cumpanite / Etimologie: cumpăni] 1-2 Cântărit (cu balanța). 3 (Înv) A cărui greutate a fost aproximată cu mâna. 4 (Înv) Pentru care s-a plătit cu lucruri de preț, raportându-se la greutatea sa. 5 (Înv; fig) Apreciat. 6 (Înv; fig) Asemănat2. 7 (Înv; fig) Comparat. 8 (Înv; fig) Examinat. 9 (Înv) Chibzuit. 10 (Înv) A cărui valoare a fost estimată. 11 (Înv; despre aștri) Care începe să coboare spre apus. 12 (Înv) Care domină. 13 (Înv; despre obiecte) Care e gata să cadă. 14 (Reg) Care pleacă într-o direcție. 15 (Înv) Intenționat2. 16 (Înv) Hotărât2. 17 (Înv) îndemnat2. 18 (Înv) Sfătuit2. 19 Care se mișcă la dreapta sau la stânga. 20 (Iuz) Care se clatină. 21 (Iuz) Care se leagănă. 22 (Iuz) Care ezită. 23 (Înv) Care este în echilibru. 24 Care este sprijinit de (sau pe) ceva. 25 (Înv) Potrivit. 26 (Fig) Cu greutate. 27 (Înv) Echivalat2. 28 (Înv) Temperat2. 29 (Înv) Care agonizează. 30 (Pop; despre prăjini) Așezat ca o pârghie. 31 (Reg; despre oi) Care nu are o mamelă. Forme diferite ale cuvantului cumpanit: cumpanită Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CUMPĂNIT: CUMPĂNÍT, -Ă, cumpăniți, -te, adjectiv (Despre oameni și despre manifestări ale lor) Chibzuit, calculat, echilibrat, măsurat. Era un om cumpănit, necăjit, care vedea lucrurile. DUMITRIU, B. forme 35. Oriunde s-ar fi adunat roiul, pe o creangă cît de sus, băiatul îl cobora cu dibăcie și cu mișcări cumpănite. SADOVEANU, P. M. 50. • (Adverbial) Moșneagul grăia așezat și cumpănit și se uita la noi c-o privire sigură. SADOVEANU, O. VI 343. Totdeauna vorbește drept și cumpănit, ca și cînd ar citi din carte. SLAVICI, O. I 53. – Variantă: cumpenít, -ă (IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 113) adjectiv Forme diferite ale cuvantului cumpanit: cumpanit-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CUMPĂNIT: CUMPĂNIT adjectiv 1. calculat, chibzuit, cumpătat, echilibrat, înfrînat, măsurat, moderat, ponderat, socotit, (prin vestul Transilvania) samalit. (Un om cumpanit; o viață cumpanit.) 2. cuminte, echilibrat, rațional, rezonabil, (învechit) rezonat. (Om cumpanit. ) 3. chibzuit, gîndit, judicios, matur, serios, socotit, temeinic. (O judecată cumpanit.) 4. măsurat, tacticos. (Cu gesturi cumpanit.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CUMPĂNIT: CUMPĂNÍT, -Ă, cumpăniți, -te, adjectiv (Despre oameni și manifestările lor) Chibzuit, echilibrat, măsurat. – vezi cumpăni. Forme diferite ale cuvantului cumpanit: cumpanit-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CUMPĂNIT: CUMPĂNÍT, -Ă, cumpăniți, -te, adjectiv (Despre oameni și manifestările lor) Chibzuit, echilibrat, măsurat. – vezi cumpăni. Forme diferite ale cuvantului cumpanit: cumpanit-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cumpănit: cumpănít, -ă adjectiv Echilibrat. figurat Potrivit, cumpatat, moderat. adverb Cum trebuĭe: a vorbi cumpănit. Forme diferite ale cuvantului cumpanit: cumpanit-ă marchiz cumpanitde Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cumpănit: cumpănit1 sn [Atestat: DA / Plural: cumpanituri / Etimologie: cumpăni] 1-27 Cântărire (1-23, 26-29). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cumpănit: cumpănit a. și adverb figurat potrivit, cumpătat; vorbește drept și cumpănit. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Cumpănit: Cumpănit ≠ necumpănit, necumpătat, nechibzuit, necugetat, nesocotit Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'CUMPANIT' CUMPĂNÍcumpánieCUMPĂNÍREcumpanistCUMPĂNÍTcumpănitórcumpăniturăcúmpărCUMPĂRÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Cumpănit Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cumpănit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cumpănit2, cumpănită a [Atestat: MARCOVICI, despre 13/22 / Plural: cumpănitiți, cumpănite / Etimologie: cumpăni] 1-2 Cântărit cu balanța. Un om cumpănit; o viață cumpănit. Om cumpănit. O judecată cumpănit. Cu gesturi cumpănit. Cumpănit1 sn [Atestat: DA / Plural: cumpănituri / Etimologie: cumpăni] 1-27 Cântărire 1-23, 26-29. |
GRAMATICA cuvântului Cumpănit? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cumpănit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Cumpănit poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE cumpănit? Vezi cuvântul cumpănit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cumpănit?[ cum-pă-nit ] Se pare că cuvântul cumpănit are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Cumpănit |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Linie geodezică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|