|
Cuminţenie [ cu-min-ţe-ni-e ] VEZI SINONIME PENTRU cuminţenie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cumintenie în mai multe dicționareDefinițiile pentru cumintenie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CUMINȚENIE: CUMINȚENIE s. 1. ascultare, docilitate, supunere, (livresc) obediență, (rar) cuminție, sumisiune, supușenie, (învechit) ascultămînt, plecăciune, subordinație. 2. chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumpăt, cumpătare, înțelepciune, judecată, măsură, minte, moderație, rațiune, socoteală, socotință, tact, (livresc) continență, (rar) cuminție, ponderație, temperanță, (popular) scumpătate, (învechit și regional) sfat, (învechit) sămăluire, socoată, tocmeală, (familial) schepsis, (figurat) cumpăneală, cumpănire. (Procedează cu multă cumintenie.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CUMINȚENIE: CUMINȚÉNIE substantiv feminin 1. Purtare de om așezat, seriozitate. Alte dăți auzeau din poartă gura horii; acum o găsiră tăcută, de o neobicinuită cumințenie. VLAHUȚĂ, O. A. III 153. 2. Deșteptăciune, înțelepciune; prudență. Lică... mai mult se bizuia pe chiar a sa cumințenie. SLAVICI, O. I 174. – Pronunțat: -ni-e. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cumințenie: cumințenie substantiv feminin [Atestat: VLAHUȚĂ, ap. TDRG / Plural: cumintenieii / Etimologie: cuminte + -enie] 1 (Pop) Înțelepciune. 2 (Pop) Judecată dreaptă. 3 (Pop) Pricepere. 4 (Pop) Prudență. 5 (Pop) Seriozitate. 6 (Pop) Chibzuință. 7 Purtare bună. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CUMINȚENIE: CUMINȚÉNIE substantiv feminin 1. Calitatea de a fi cuminte, purtare bună; seriozitate, cuminție. 2. Înțelepciune, deșteptăciune. ♦ Prevedere, prudență. – Cuminte + sufix -enie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CUMINȚENIE: CUMINȚÉNIE substantiv feminin 1. Calitatea de a fi cuminte, purtare bună; seriozitate, cuminție. 2. Înțelepciune, deșteptăciune. ♦ Prevedere, prudență. – Cuminte + sufix -enie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CUMINȚENIE: CUMINȚÉNIE forme 1) Comportare a copilului sau a omului cuminte. 2) Judecată sănătoasă; deșteptăciune. /a (se) cuminți + sufix cumintenieenie Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cumințenie: cumințénie substantiv feminin (silabe -ni-e), articulat cumințénia (silabe -ni-a), genitiv dativ cumințénii, articulat cumințéniei Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cumințenie: cumințénie (-ni-e) substantiv feminin, articulat cumințénia (-ni-a), genitiv dativ cumințénii, articulat cumințéniei Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cumințenie: cumințénie forme (despre cuminte). Prudență, înțelepcĭune. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'CUMINTENIE' cuminicatcuminicăturăCUMÍNTEcumințélCUMINȚÉNIEcumințéscCUMINȚÍcumințicăCUMINȚÍE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CUMINȚENIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cuminţenie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Procedează cu multă cuminȚenie. TDRG / Plural: cuminȚenieii / Etimologie: cuminte + -enie] 1 Pop Înțelepciune. /a se cuminți + sufix cuminȚenieenie. |
GRAMATICA cuvântului CUMINȚENIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cuminţenie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CUMINȚENIE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cuminţenie? Vezi cuvântul cuminţenie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cuminţenie?[ cu-min-ţe-ni-e ] Se pare că cuvântul cuminţenie are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CUMINȚENIE |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: An jubiliar?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|