eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție cumintenie


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Cuminţenie [ cu-min-ţe-ni-e ]
VEZI SINONIME PENTRU cuminţenie PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului cumintenie în mai multe dicționare

Definițiile pentru cumintenie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CUMINȚENIE:
CUMINȚENIE s.

1. ascultare, docilitate, supunere, (livresc) obediență, (rar) cuminție, sumisiune, supușenie, (învechit) ascultămînt, plecăciune, subordinație.

2. chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumpăt, cumpătare, înțelepciune, judecată, măsură, minte, moderație, rațiune, socoteală, socotință, tact, (livresc) continență, (rar) cuminție, ponderație, temperanță, (popular) scumpătate, (învechit și regional) sfat, (învechit) sămăluire, socoată, tocmeală, (familial) schepsis, (figurat) cumpăneală, cumpănire. (Procedează cu multă cumintenie.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CUMINȚENIE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CUMINȚENIE:
CUMINȚÉNIE substantiv feminin

1. Purtare de om așezat, seriozitate. Alte dăți auzeau din poartă gura horii; acum o găsiră tăcută, de o neobicinuită cumințenie. VLAHUȚĂ, O. A. III 153.

2. Deșteptăciune, înțelepciune; prudență. Lică... mai mult se bizuia pe chiar a sa cumințenie. SLAVICI, O. I 174.

– Pronunțat: -ni-e.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

cumințenie
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cumințenie:
cumințenie substantiv feminin [Atestat: VLAHUȚĂ, ap. TDRG / Plural: cumintenieii / Etimologie: cuminte + -enie] 1 (Pop) Înțelepciune. 2 (Pop) Judecată dreaptă. 3 (Pop) Pricepere. 4 (Pop) Prudență. 5 (Pop) Seriozitate. 6 (Pop) Chibzuință. 7 Purtare bună.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CUMINȚENIE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CUMINȚENIE:
CUMINȚÉNIE substantiv feminin

1. Calitatea de a fi cuminte, purtare bună; seriozitate, cuminție.

2. Înțelepciune, deșteptăciune.
♦ Prevedere, prudență.

– Cuminte + sufix -enie.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CUMINȚENIE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CUMINȚENIE:
CUMINȚÉNIE substantiv feminin

1. Calitatea de a fi cuminte, purtare bună; seriozitate, cuminție.

2. Înțelepciune, deșteptăciune.
♦ Prevedere, prudență.

– Cuminte + sufix -enie.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CUMINȚENIE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CUMINȚENIE:
CUMINȚÉNIE forme

1) Comportare a copilului sau a omului cuminte.

2) Judecată sănătoasă; deșteptăciune. /a (se) cuminți + sufix cumintenieenie

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

cumințenie
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cumințenie:
cumințénie substantiv feminin (silabe -ni-e), articulat cumințénia (silabe -ni-a), genitiv dativ cumințénii, articulat cumințéniei
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

cumințenie
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cumințenie:
cumințénie (-ni-e) substantiv feminin, articulat cumințénia (-ni-a), genitiv dativ cumințénii, articulat cumințéniei
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

cumințenie
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cumințenie:
cumințénie forme (despre cuminte). Prudență, înțelepcĭune.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești


CUVINTE APROPIATE DE 'CUMINTENIE'
cuminicatcuminicăturăCUMÍNTEcumințélCUMINȚÉNIEcumințéscCUMINȚÍcumințicăCUMINȚÍE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CUMINȚENIE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cuminţenie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Procedează cu multă cuminȚenie.
TDRG / Plural: cuminȚenieii / Etimologie: cuminte + -enie] 1 Pop Înțelepciune.
/a se cuminți + sufix cuminȚenieenie.

GRAMATICA cuvântului CUMINȚENIE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cuminţenie.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CUMINȚENIE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul CUMINȚENIE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
VEZI PLURALUL pentru CUMINȚENIE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE cuminţenie?
Vezi cuvântul cuminţenie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cuminţenie?
[ cu-min-ţe-ni-e ]
Se pare că cuvântul cuminţenie are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CUMINȚENIE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: An jubiliar?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
condiție a cărei împlinire determină stingerea cu efect retroactiv a efectelor unui act juridic
a se îngâmfa
an în care are loc un jubileu
apă care conține în soluție săruri, gaze sau substanțe radioactive și care îi conferă proprietăți terapeutice; prin extensie loc, stațiune etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app