 | as |
|
| Culegător [ cu-le-gă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU culegător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului culegator în mai multe dicționareDefinițiile pentru culegator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CULEGĂTÓR: CULEGĂTÓR, -OÁRE, culegători, -oare, substantiv masculin și forme 1. Persoană care adună recolta de cereale, de fructe etc. Culegător de bumbac. 2. (Cu determinări introduse prin prepoziție «de») Colecționar. Eminescu a fost un pasionat culegător de folclor. 3. Muncitor tipograf care compune în culegar textul carp urmează să fie imprimat; zețar. A intrat la un tipograf. La optsprezece ani era culegător. VLAHUȚĂ, O. A. I 147. [Heliade] creează tipografii și ziare, improvizează un personal de ucenici zețari, de ucenici culegători. MACEDONSKI, O. IV 118. Forme diferite ale cuvantului culegator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CULEGĂTÓR: CULEGĂTÓR, -OÁRE, culegători, -oare, substantiv masculin și forme 1. S. m. și forme Persoană care adună recolta. 2. S. m. și forme (Cu determinări) Colecționar. Culegător de folclor. 3. S. m. Zețar. 4. S. forme Mașină de cules. – Culege + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului culegator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CULEGĂTÓR: CULEGĂTÓR, -OÁRE, culegători, -oare, substantiv masculin, substantiv feminin 1. S. m. și forme Persoană care adună recolta. 2. S. m. și forme (Cu determinări) Colecționar. Culegător de folclor. 3. S. m. Zețar. 4. S. forme Mașină de cules. – Culege + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului culegator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CULEGĂTÓR: CULEGĂTÓR culegatori m. 1) Lucrător care culege recolta. 2) tipografie Muncitor specializat în culegerea literelor tipografice după manuscris; zețar. 3) rar Persoană care adună obiecte pentru colecție; colecționar. /a culege + sufix culegatorător Forme diferite ale cuvantului culegator: culegatori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru culegător: culegătór, -oáre adjectiv Care culege, colector. Lucrătoru care adună literele și formează cuvintele la tipografie (zețar). Forme diferite ale cuvantului culegator: -oáre marchiz Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CULEGĂTOR: CULEGĂTOR s. 1. colecționar. (culegator de folclor.) 2. (tipografie) zețar, (rar) compozitor, probar. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru culegător: culegător m. 1. cel ce culege sau face o culegere: culegător de basme; 2. zețar. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru culegător: culegătór substantiv masculin, plural culegătóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru culegător: culegătór substantiv masculin, plural culegătóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CULEGATOR' culecelCULÉECULEGÁRCULEGĂTOÁRECULEGĂTÓRculegătoreasăCULEGĂTORÍECULEGĂUCULÉGE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL culegător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului culegător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii CULEGĂTÓR culegători m. /a culege + sufix culegătorător. Culegător de folclor. Culegător de folclor. |
GRAMATICA cuvântului culegător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului culegător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul culegător poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE culegător? Vezi cuvântul culegător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul culegător?[ cu-le-gă-tor ] Se pare că cuvântul culegător are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL culegător |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: zbârciogi-grași?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul culegător are forma: culegătóri
