 | as |
|
| Cufăr [ cu-făr ] VEZI SINONIME PENTRU cufăr PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cufar în mai multe dicționareDefinițiile pentru cufar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CUFĂR: CÚFĂR, cufere, substantiv neutru Ladă făcută din scînduri subțiri, de obicei cu capac și cu încuietoare, care servește la păstrarea și transportarea diverselor obiecte, mai ales a hainelor. Oare i-am lăsat cheia să scoată din cufăr paharele? CAMILAR, N. I 356. Parte din public venea [la gară]... să expedieze cufere. despre ZAMFIRESCU, R. 78. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cufăr: cúfăr n., plural ere (germana koffer, limba franceza coffre, despre latina cóphinus, ĭar acesta despre vgr. kóphinos, coșniță; italiana cófano). Ladă de călătorie maĭ mare de cît geamantanu și maĭ scumpă de cît o simplă ladă fiind-că e îmbrăcată în pînză saŭ în pele. vezi sipet. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru cufăr: cúfăr (cúfere), substantiv neutru – Ladă cu capac, geamantan de lemn. limba neogreacă ϰούφαρο (conform Hesseling 21), care posibil provine din germana Koffer (DAR), conform poloneză, limba sârbă kufer, limba franceza coffre, spaniolă cofre. – derivat cufărar, substantiv masculin (hamal). Forme diferite ale cuvantului cufar: cúfere Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cufăr: cufăr1 sn [Atestat: (a. 1778) IORGA, S. despre XII, 99 / Plural: cufarfere / Etimologie: ger Koffer] 1 Ladă cu capac (și încuietoare) care se deschide pe balamale, în care se transportă sau se țin diferite obiecte. 2 (Pop) Geamantan (de lemn). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CUFĂR: CÚFĂR, cufere, substantiv neutru Ladă cu capac (și cu încuietoare) care se folosește la păstrarea și la transportarea diverselor obiecte. ♦ (popular) Geamantan (de lemn). – Din poloneză, limba ucraineană kufer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CUFĂR: CÚFĂR, cufere, substantiv neutru Ladă cu capac (și cu încuietoare) care se folosește la păstrarea și la transportarea diverselor obiecte. ♦ (popular) Geamantan (de lemn). – Din poloneză, limba ucraineană kufer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CUFĂR: CÚFĂR cufarere n. învechit Ladă cu încuietoare folosită pentru păstrarea și transportarea diferitelor obiecte (mai ales de îmbrăcăminte). /<pol., limba ucraineană kufer Forme diferite ale cuvantului cufar: cufarere Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cufăr: cufăr2 substantiv masculin [Atestat: TDRG / Plural: cufarferi / Etimologie: ger Koffer(fisch)] (Iht; reg) Specie de pește nedefinită mai îndeaproape. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CUFĂR: CUFĂR substantiv ladă, (popular) tron, (învechit și regional) sandîc, sicriu, (Moldova) sipet, (argotic) purcea. (cufar al miresei.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cufăr: cufăr n. ladă de pus diferite lucruri. [Serb.; KUFER (din germana Koffer)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CUFĂR: CÚFĂR substantiv verbal geamantan, valiză. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cufăr: cufăr substantiv verbal GEAMANTAN. VALIZĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cufăr: cúfăr substantiv neutru, plural cúfere Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cufăr: cúfăr substantiv neutru, plural cúfere Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CUFAR' cuensecințăCUERNAVACAcuéstăCUEZÁLCÚFĂRcufărárCUFĂRÁȘcufărelcufări |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cufăr Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cufăr dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Despre XII, 99 / Plural: cufărfere / Etimologie: ger Koffer] 1 Ladă cu capac și încuietoare care se deschide pe balamale, în care se transportă sau se țin diferite obiecte. CÚFĂR cufărere n. Cufăr2 substantiv masculin [Atestat: TDRG / Plural: cufărferi / Etimologie: ger Kofferfisch] Iht; reg Specie de pește nedefinită mai îndeaproape. Cufăr al miresei. Cufăr al miresei. |
GRAMATICA cuvântului cufăr? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cufăr. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cufăr poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cufăr? Vezi cuvântul cufăr desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cufăr?[ cu-făr ] Se pare că cuvântul cufăr are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cufăr |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ieșit din uz; în sintagma membru supleant?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul cufăr are forma: cúfere
