 | as |
|
| Cucerire [ cu-ce-ri-re ] VEZI SINONIME PENTRU cucerire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cucerire în mai multe dicționareDefinițiile pentru cucerire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CUCERIRE: CUCERÍRE, cuceriri, substantiv feminin Acțiunea de a cuceri și rezultatul ei. 1. Ocupare, supunere. O parte dintre șefii militari at triburilor dace, pentru a nu cădea în sclavia romană, după cucerirea orașului se retrag în afara zonei de ocupație romană. istorie R.P.R. 38. 2. Dobîndire, cîștigare, obținere prin luptă. Visînd să cucerească dominația asupra altor popoare, imperialiștii americani duc o politică de subminare a păcii și de pregătire a noului război, știind că pe cale pașnică, fără dezlănțuirea unui nou război, cucerirea dominației mondiale este cu neputință. GHEORGHIU-DEJ, C. XIX 19. Cea mai însemnată dintre cuceririle oamenilor muncii este aceea că puterea de stat a fost smulsă din mîinile claselor exploatatoare - fabricanții, bancherii, moșierii – și ale partidelor reacționare și fasciste aflate în slujba lor. Puterea de stat în R.P.R. se află în mîinile clasei muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare. REZ. HOT. I 290. După cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare și după naționalizarea principalelor mijloace de producție, partidul nostru, mobilizînd masele largi de oameni ai muncii, a trecut la construirea socialismului. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 6, 57. ♦ Progres, reușită. Cuceririle științei. ▭ Mărețele cuceriri ale științei și tehnicii sovietice și experiența tehnico-organizatorică sovietică devin un bun al tuturor țărilor de democrație populară. GHEORGHIU-DEJ, R. I. 17. 3. (Familiar, în expresie) A face o cucerire = a-și atrage simpatia sau dragostea unei persoane de sex opus. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CUCERIRE: CUCERIRE s. 1. luare, ocupare, ocupație, (franțuzism învechit) conchetă. (cucerire Griviței.) 2. ocupare, subjugare, supunere. (cucerire Galiei.) 3. cîștigare, dobîndire, obținere, realizare, repurtare. (cucerire unei victorii strălucite.) 4. cîștigare, dobîndire. (cucerire titlului de campion.) 5. captivare, delectare, desfătare, fascinare, fascinație, fermecare, încîntare, răpire, seducere, seducție, subjugare, verb reflexiv:ăjire. (cucerire spectatorilor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cucerire: cucerire substantiv feminin [Atestat: CORESI, EV. 19/21 / V: (înv) cucerirecircucerire / Plural: cucerireri / Etimologie: cuceri] 1 (Înv) Cucernicie (1). 2-3 Ocupare și supunere a unui teritoriu cu puterea armelor Si: cucerniță (2-3), cuceritură (2-3). 4-5 (Pex) Obiect sau teritoriu cucerit. 6 (Pex; fig) Persoană a cărei simpatie a fost câștigată. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CUCERIRE: CUCERÍRE, cuceriri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) cuceri și rezultatul ei; câștig, progres, izbândă. • Expresia: (familial) A face o cucerire = a-și atrage simpatia sau dragostea cuiva. – vezi cuceri. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CUCERIRE: CUCERÍRE, cuceriri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) cuceri și rezultatul ei; câștig, progres, izbândă. • Expresia: (familial) A face o cucerire = a-și atrage simpatia sau dragostea cuiva. – vezi cuceri. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cucerire: cuceríre forme Acțiunea de a cuceri. Lucru cucerit: Algeria e o frumoasă cucerire a Franciiĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cucerire: cucerire forme fapta de a cuceri și efectul ei: lucrul cucerit. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cucerire: cuceríre substantiv feminin, genitiv dativ articulat cucerírii; plural cuceríri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cucerire: cuceríre substantiv feminin, genitiv dativ articulat cucerírii; plural cuceríri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CUCERIRE' cuceréscCUCERÍCUCERÍEcucerințăCUCERÍRECUCERÍTCUCERITÓRcuceriturăCUCÉRNIC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cucerire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cucerire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cucerire Griviței. Cucerire Galiei. Cucerire unei victorii strălucite. Cucerire titlului de campion. Cucerire spectatorilor. 19/21 / V: înv cucerirecircucerire / Plural: cucerireri / Etimologie: cuceri] 1 Înv Cucernicie 1. Cucerire Griviței. |
GRAMATICA cuvântului cucerire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cucerire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cucerire poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cucerire? Vezi cuvântul cucerire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cucerire?[ cu-ce-ri-re ] Se pare că cuvântul cucerire are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL cucerire Inţelegi mai uşor cuvântul cucerire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeFamiliar, în expresie A face o cucerire = a-și atrage simpatia sau dragostea unei persoane de sex opus familial A face o cucerire = a-și atrage simpatia sau dragostea cuiva familial A face o cucerire = a-și atrage simpatia sau dragostea cuiva |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cucerire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Fracție periodică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul cucerire are forma: cuceríri
