 | as |
|
| Credul [ cre-dul ] VEZI SINONIME PENTRU credul PE ESINONIME.COM definiția cuvântului credul în mai multe dicționareDefinițiile pentru credul din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru credul: credul, credulă [Atestat: (a. 1789) IORGA, S. despre XII, 123 / Plural: credule / Etimologie: lat credulus] 1-2 smf, a (Persoană) care crede cu ușurință, fără a verifica. 3-4 smf, a (Persoană) care se încrede cu ușurință în ceva sau în cineva. 5 sns (Înv; csnz) Tip de stofă Si: creditor (14). Forme diferite ale cuvantului credul: credulă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CREDUL: CREDÚL, -Ă, creduli, -e, adjectiv Care crede prea ușor, fără a cerceta mai de aproape; care se încrede lesne în cineva sau în ceva. vezi naiv. El, credul, se ridica să plece. BASSARABESCU, vezi 5. Forme diferite ale cuvantului credul: credul-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CREDUL: CREDUL adjectiv 1. naiv, prost, (învechit, în Transilvania, Banat și Olt.) lud, (familial) fraier. (Dac-ai fost credul și l-ai crezut!) 2. candid, ingenuu, inocent, naiv, neștiutor. (O ființă credul.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CREDUL: CREDÚL, -Ă, creduli, -e, adjectiv Care crede prea ușor, fără a cerceta mai de aproape, care se încrede lesne în cineva sau în ceva. – Din limba franceza crédule, latina credulus. Forme diferite ale cuvantului credul: credul-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CREDUL: CREDÚL, -Ă, creduli, -e, adjectiv Care crede prea ușor, fără a cerceta mai de aproape, care se încrede lesne în cineva sau în ceva. – Din limba franceza crédule, latina credulus. Forme diferite ale cuvantului credul: credul-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru credul: *crédul, -ă adjectiv (latina crédulus). Lesne crezător, care crede lesne ceĭa de aude, încrezător. – Fals -úl (după limba franceza crédule). Forme diferite ale cuvantului credul: credul-ă -bónț credulp Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CREDUL: CREDÚL, -Ă adjectiv (și s.) care crede prea ușor, se încrede ușor în cineva sau ceva; naiv. (< limba franceza crédule, latina credulus) Forme diferite ale cuvantului credul: credul-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CREDUL: CREDÚL, -Ă adjectiv Care crede prea ușor, se încrede ușor în cineva sau ceva. [conform limba franceza crédule, latina credulus]. Forme diferite ale cuvantului credul: credul-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CREDUL: CREDÚL credulă (creduli, credule) Care crede cu ușurință orice; naiv. /<fr. crédule, latina credulus Forme diferite ale cuvantului credul: credulă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru credul: credúl adjectiv masculin, plural credúli; forme singular credúlă, plural credúle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru credul: credúl adjectiv masculin, plural credúli; forme credúlă, plural credúle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru credul: credul a. care crede lesne tot ce-i se spune. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Credul: Credul ≠ bănuitor Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'CREDUL' creditézcreditivăCREDITÓRCRÉDOCREDÚLCREDULITÁTECREEKcreelCREEP |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Credul Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului credul dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Credul, credulă [Atestat: a. Despre XII, 123 / Plural: credule / Etimologie: lat credulus] 1-2 smf, a Persoană care crede cu ușurință, fără a verifica. Dac-ai fost credul și l-ai crezut! 2. O ființă credul. CREDÚL credulă creduli, credule Care crede cu ușurință orice; naiv. O ființă credul. |
GRAMATICA cuvântului Credul? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului credul. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Credul poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE credul? Vezi cuvântul credul desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul credul?[ cre-dul ] Se pare că cuvântul credul are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Credul |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a-i curge cuiva balele după ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
