 | as |
|
| Creditor [ cre-di-tor ] VEZI SINONIME PENTRU creditor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului creditor în mai multe dicționareDefinițiile pentru creditor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru creditor: creditor, creditoroare [Atestat: (a. 1754) IORGA, S. despre XII, 68 / Plural: creditoroare / Etimologie: franceza créditeur, it creditore] 1-6 a (Sumă) (cont sau) sold care arată care este creditul (20-22) cuiva. 7-9 smf, a (Persoană sau) (instituție) care a dat bani cu împrumut sau care are de primit o sumă datorată Si: împrumutător. 10 a Referitor la credite. 11 a (despre sume) Care se înscrie în creditul unui contabilitate 12-13 substantiv masculin Titular al unui drept de creanță (1-2). 15 sns (Iuz; csnz) Tip de stofa. Forme diferite ale cuvantului creditor: creditoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CREDITÓR: CREDITÓR, -OÁRE, creditori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. (Despre persoane fizice sau juridice) Care a creditat; (despre sume) care se înscrie în creditul unui contabilitate 2. S. m. și forme Titular al unui drept de creanță; persoană sau instituție care a acordat cuiva un credit (1). – Din limba franceza créditeur. Forme diferite ale cuvantului creditor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CREDITÓR: CREDITÓR, -OÁRE, creditori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. (Despre persoane fizice sau juridice) Care a creditat; (despre sume) care se înscrie în creditul unui contabilitate 2. S. m. și forme Titular al unui drept de creanță; persoană sau instituție care a acordat cuiva un credit (1). – Din limba franceza créditeur. Forme diferite ale cuvantului creditor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CREDITÓR: CREDITÓR, -OÁRE I. adjectiv referitor la credite; care a acreditat. II. substantiv masculin forme 1. persoană fizică sau juridică care acordă, cu titlu de împrumut, o sumă de bani sau alte valori. 2. titular al unui drept de creanță. (< limba franceza créditeur, latina creditor) Forme diferite ale cuvantului creditor: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CREDITÓR: CREDITÓR, -OÁRE adjectiv Referitor la credite; care dă credit. // substantiv masculin și forme Persoană, instituție etc. care a dat bani cu împrumut sau care are de primit o datorie. [conform italiana creditore, limba franceza créditeur]. Forme diferite ale cuvantului creditor: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CREDITÓR: CREDITÓR1, -OÁRE, creditori, -oare, adjectiv (Despre operații financiare) Care se referă la credite; (despre instituții) care acordă credite. Sold creditor. Întreprindere creditoare. Forme diferite ale cuvantului creditor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru creditor: *creditór, -oáre substantiv (latina créditor, -óris). Care are de luat banĭ de la altu. Adj. Cont creditor, care e deschis unuĭ debitor. vezi debitor și datornic. Forme diferite ale cuvantului creditor: -oáre -bónț Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CREDITÓR: CREDITÓR creditoroáre (creditoróri, creditoroáre) 1) Care ține de credite; propriu creditelor. 3) și substantival Care dă credit. /<fr. créditeur Forme diferite ale cuvantului creditor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru creditor: creditór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural creditóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural creditoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CREDITOR: CREDITOR substantiv (finanțe) împrumutător, (învechit) datornic. (Îl asaltează creditorii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru creditor: creditór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural creditóri; forme singular și plural creditoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru creditor: creditor m. cui se datorește o sumă de bani. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Creditor: Creditor ≠ datornic, debitor Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'CREDITOR' CREDITÁREcreditatcreditézcreditivăCREDITÓRCRÉDOCREDÚLCREDULITÁTECREEK |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Creditor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului creditor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Creditor, creditoroare [Atestat: a. Despre XII, 68 / Plural: creditoroare / Etimologie: franceza créditeur, it creditore] 1-6 a Sumă cont sau sold care arată care este creditul 20-22 cuiva. CREDITÓR creditoroáre creditoróri, creditoroáre 1 Care ține de credite; propriu creditelor. Îl asaltează creditorii. Îl asaltează creditorii. |
GRAMATICA cuvântului Creditor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului creditor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Creditor poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE creditor? Vezi cuvântul creditor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul creditor?[ cre-di-tor ] Se pare că cuvântul creditor are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Creditor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Percloric adjectiv în sintagma acid percloric?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul creditor are forma: creditóri
