eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție crac


PROPOZIȚIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Crac [ crac ]
VEZI SINONIME PENTRU crac PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului crac în mai multe dicționare

Definițiile pentru crac din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru crac:
crac2 substantiv masculin [Atestat: ANON. CAR. / Plural: cracaci / Etimologie: bg кpaк, srb krak] 1 (Dom) Picior. 2 (Îs) Între cracaci Între picioare. 3 (Pan; despre animale; îlav) În doi cracaci Ridicat în două picioare. 4 (Pex) Fiecare dintre cele două părți ale pantalonului, corespunzătoare celor două picioare ale omului. 5 (Pop; pan) Fiecare dintre cele două părți simetrice, care se pot desface, ale compasului, cleștelui, foarfecei etc. 6 (Pex) Fiecare dintre cele două părți în care se bifurcă furca, scoaba etc. 7 (Pex) Fiecare dintre cele două mânere simetrice ale ferăstrăului, plugului etc. 8 (Îvp; îs) cracacii roții Instrument de tortură care sfărâma oasele celor condamnați să fie trași pe roată. 9 (Îvp; îs) cracacii căruței Cele două prelungiri dinainte sau dinapoi ale dricului căruței. 10 (Îvp; îs) cracacii hățurilor Curele care unesc cele două hamuri cu zăbalele. 11 (Îvp; îs) cracul sau cracacii războiului Butuc. 12 (Îvp; îs) Ac cu cracaci Agrafa de păr. 13 (Trs; înv) Ramificație a unei conducte. 14 (Reg) Vârtelniță. 15 (Reg) Furcă a fântânii cu ciutură. 16 (Reg) Cârlig cu care se face legătura între pari. 17 (Trs; înv) Prepeleac pentru uscat fânul. 18 (Reg) Cracă de copac. 19 (Sil; spc; îs) crac lacom Ramură crescută din mugurii dorminzi, după ce arborele a ajuns la lumină. 20-21 Ramificație de deal sau de vale. 22-23 Picior de deal sau de munte. 24 Braț al unui râu. 25 A fluent. 26 Ramificație a unui lac. 27 (Îs) crac cu apă moartă Ramificație a râului care și-a pierdut legătura cu cursul principal. 28 (Reg; îe) crac-morac Expresie în jocurile de copii, care se referă la un băț lung de 15-20 cm, cu mijlocul mai gros, aruncat peste un alt băț.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CRAC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CRAC:
CRAC, craci, substantiv masculin

1. Fiecare dintre cele două părți ale pantalonilor, ale ițarilor etc.
       • Piciorul omului de la coapsă pînă la călcîi.

2. Crăcană (1). Furcă cu trei craci.

3. Ramură, creangă, cracă. A tăiat un crac de pom uscat. ȘEZ. II 51. Am un copac cu doisprezece craci, și in tot cracul cîte patru cuiburi, și-n tot cuibul cîte șapte ouă (Anul, luna și săptămînile). popular

4. Ramificație de dealuri, picior de deal sau de munte. D-apoi că pe-aicea nu-i Tazlău; numai cît crăcii lui îs pe-acolea pe-aproape. HOGAȘ, DR. 205. Un crac de munte se dezbină cu pornire. NEGRUZZI, S. II

6.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CRAC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CRAC:
CRAC2, craci, substantiv masculin (popular)

1. Piciorul omului de la coapsă până la călcâi.
♦ Fiecare dintre cele două părți ale pantalonilor, ale ițarilor, ale salopetei, ale treningului etc.

2. Crăcană (I 1).

3. Creangă, ramură, cracă.

4. Ramificație a unui deal; picior de deal sau de munte.

5. Ramificație a unei ape curgătoare.

– Din limba bulgară krak.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CRAC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CRAC:
CRAC2, craci, substantiv masculin (popular)

1. Piciorul omului de la coapsă până la călcâi.
♦ Fiecare dintre cele două părți ale pantalonilor, ale ițarilor, ale salopetei, ale treningului etc.

2. Crăcană (I 1).

3. Creangă, ramură, cracă.

4. Ramificație a unui deal; picior de deal sau de munte.

5. Ramificație a unei ape curgătoare.

– Din limba bulgară krak.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

crac
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru crac:
crac m.

1. picior (mai ales de animal), în special partea corpului ce se întinde dela genuchi până la picior;

2. partea nădragilor ce acopere cracul; 3.tot ce seamănă unui crac: braț de rîu, picior de compas, proțap de trăsură, colț de furculiță, corn de furcă, [slava KRAKŬ, gambă].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

crac
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru crac:
crac1 i [Atestat: PONTBRIANT, despre / Etimologie: fo] 1 Cuvânt care imită zgomotul produs de un obiect care crapă Si: cra (3). 2 Cuvânt care imită zgomotul produs de două obiecte care se ciocnesc. 3 (Fig; rar) Cuvânt care exprimă surpriza provocată de un eveniment neașteptat.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

crac
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru crac:
crac m. (limba bulgară sîrb. krak, crac, rut. krak, ramură. vezi crăcană, răscrăcănez). Fam. popular Picĭoru de la șold pînă la talpă. Partea pantalonilor și izmenelor care acopere cracu: un crac suflecat. Braț de rîŭ. Picĭor de scară, de compas ș. a.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CRAC
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru CRAC:
CRAC(Ă) substantiv

1. Craca, D., căp. (D Buc); Crăca, P., mold. (Sur I).

2. Cracea, munt. (Cat; RI XVIII 24; 16 B II 274).

3. Crăclean, R. (17 B I 369); -ești substantiv (16 A I 398); -ioaia, mold. (Sd XXI).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

CRAC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CRAC:
CRAC craci m. popular

1) Piciorul omului de la coapsă până la călcâi.

2) Fiecare dintre cele două părți ale pantalonilor.

3) Fiecare braț al unui obiect ramificat. /<bulg. krak
Forme diferite ale cuvantului crac: craci

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CRAC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CRAC:
CRAC1 interjecție Cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi).

– Onomatopee. conform limba franceza crac.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

crac
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru crac:
crac interjecție

– Exprimă zgomotul unui obiect ce se sparge. Creație expresivă, conform limba franceza crac, spaniolă cras, cris.

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

CRAC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CRAC:
CRAC substantiv (tehnic) braț, margine, mînă, mîner, pervaz, spetează, (regional) condac, cotoi. (crac la ferăstrău.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

crac
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru crac:
crac, craci substantiv masculin

1. picior.

2. (la plural

– la fotbal) minge strecurată printre picioarele adversarului.

Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

CRAC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CRAC:
CRAC1 interjecție Cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi). conform limba franceza crac.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

crac
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru crac:
crac substantiv verbal BRAȚ. COARDĂ. CRACĂ. CREANGĂ. MEMBRU INFERIOR. PICIOR. RAMIFICAȚIE. RAMURĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

crac!
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru crac!:
crac! int. imită sunetul unui lucru când crapă, plesnește sau se ciocnește cu altul.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

crac
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru crac:
crac2 (popular) substantiv masculin, plural craci
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

crac
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru crac:
crac substantiv masculin, plural craci
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CRAC
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CRAC:
CRAC substantiv verbal braț.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

crac
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru crac:
crac interjecție
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

crac
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru crac:
crac1 interjecție
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'CRAC'
crabárecrăbireasăCRABÓTcrabotáreCRACCRACÁcrăcăcitcrăcăicrăcaie

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL crac
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului crac dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
/ Plural: cracaci / Etimologie: bg кpaк, srb krak] 1 Dom Picior.
2 Îs Între cracaci Între picioare.
3 Pan; despre animale; îlav În doi cracaci Ridicat în două picioare.
8 Îvp; îs cracacii roții Instrument de tortură care sfărâma oasele celor condamnați să fie trași pe roată.
9 Îvp; îs cracacii căruței Cele două prelungiri dinainte sau dinapoi ale dricului căruței.
10 Îvp; îs cracacii hățurilor Curele care unesc cele două hamuri cu zăbalele.
11 Îvp; îs cracul sau cracacii războiului Butuc.
12 Îvp; îs Ac cu cracaci Agrafa de păr.
19 Sil; spc; îs crac lacom Ramură crescută din mugurii dorminzi, după ce arborele a ajuns la lumină.
27 Îs crac cu apă moartă Ramificație a râului care și-a pierdut legătura cu cursul principal.
28 Reg; îe crac-morac Expresie în jocurile de copii, care se referă la un băț lung de 15-20 cm, cu mijlocul mai gros, aruncat peste un alt băț.
CRAC craci m.
Crac la ferăstrău.

GRAMATICA cuvântului crac?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului crac.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul crac poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul crac sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul crac are forma: craci
VEZI PLURALUL pentru crac la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE crac?
Vezi cuvântul crac desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul crac?
[ crac ]
Se pare că cuvântul crac are o silabă

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL crac

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A scoate sau a scăpa ca din gura lupului?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
clasă din cursul primar
a se mândri cu cineva sau cu ceva
a se salva dintr-o mare primejdie
foarte repede
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app