 | as |
|
| Covor [ co-vor ] VEZI SINONIME PENTRU covor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului covor în mai multe dicționareDefinițiile pentru covor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COVÓR: COVÓR, covoare, substantiv neutru Țesătură groasă de lînă, de bumbac etc., cu figuri și desene de diferite culori, lucrată cu mașina sau cu mîna, pentru a se așterne pe podea, pe pat etc. sau pentru a se atîrna pe pereți. Pe păretele din fund, fără ferestre, era întins un covor, tuns turcesc. SADOVEANU, O. IV 111. Ca pe im uriaș covor, Vede țară lîngă țară și popor lîngă popor. EMINESCU, O. I 144. N-aș verb reflexiv:ea nici săbii de Taban Deprinse la omor, Nici lung covorde Ispahan Ce saltă sub picior. ALECSANDRI, P. A. 67. • (Metaforic, adesea urmat de determinări) Fata visa. Pașii, fără voia ei, o duseră pe covorul de flori, cătră lacul singuratic. SADOVEANU, O. I 102. Octombrie-a lăsat pe dealuri Covoare galbene și roșii. TOPÎRCEANU, M. 32. Abia atingi covoarele de frunze moi Și gropi adînci în urma ta se-nsamnă Te sperie un molcom fîșîit de foi. PĂUN- PINCIO, P. 57. S-auzi cum codrul frunza-și bate, S-adormi pe verdele covor. EMINESCU, O. I 228. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru covor: covór (covoáre), substantiv neutru – Țesătură groasă de lînă, pentru împodobirea încăperilor. limba slavă (veche) kovrŭ (Miklosich, Lexicon, 295; Cihac, II, 78; Berneker 592); conform limba bulgară kovor, Hristos kover, rut. koverčĭ, limba rusă kovër. – derivat covorat, adjectiv (tapisat); încovora, verb (rar, a tapisa). Din limba română provine în limba maghiara kóbor (Edelspacher 16). De la o formă limba slavă (veche) nedeterminată (conform rut. koverčĭ, limba bulgară koverki, koverka) provine covergă, substantiv feminin (cort, prelată; schelet de formă arcuită care ține capota unei trăsuri; nuia îndoită; acoperămînt de crengi; acoperămînt în general; colibă, bordei). Coviltir (variantă învechit covîltir), substantiv neutru (acoperămînt; cort, prelată) aparține aceleiași familii, chiar dacă derivat sa nu este clară (după Șeineanu, DAR și Scriban, din limba franceza couverture, a cărui derivat nu este posibilă direct; conform împotrivă Sanzewitsch 201); derivat covîltiros, adjectiv (arcuit, coroiat); încolvîltirit, adjectiv (acoperit cu prelată). Forme diferite ale cuvantului covor: covoáre Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru COVÓR: COVÓR (< limba rusă, limba ucraineană) substantiv neutru 1. Țesătură groasă de lînă, de fibre sintetice, de iută, de bumbac etc. (cu motive multicolore) folosită pentru ornamentarea și confortul încăperilor (așternută pe podea, pe paturi sau atîrnată pe pereți). Pot fi covor netede, la care figurile se obțin prin modul de țesere (ex. covor oltenești, scoarțe) și covor păroase, la care figurile se execută din smocuri de fire (ex. covor de Persia). 2. Covor vegetal = pătură de plante care acoperă suprafața uscatului pe o anumită regiune. 3. (tehnic) Covor izolant = material izolant sintetic sau natural, folosit pentru izolarea electrică față de pămînt a omului, în timpul lucrului cu aparate electrice sub tensiune. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru covor: covor sn [Atestat: ANON. CAR. / Plural: covoroare, (înv) covoroară / Etimologie: bg кoвopy] 1 Țesătură groasă de lână, bumbac etc., cu desene decorative, care se pune pe jos, pe pereți sau pe mobile. 2 (Pex) Țesătură țărănească cu model, făcută la război Si: scoarță, velință, zăvastă. 3 (Fig) Strat de vegetație care se întinde pe pământ. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COVÓR: COVÓR covoroáre n. 1) Țesătură groasă, confecționată din fibre naturale sau sintetice, cu desene multicolore, cu care se împodobesc încăperile sau care se așterne pe podea. 2) Strat superficial de asfalt aplicat peste un pavaj; îmbrăcăminte rutieră. /<ucr. kovior, limba rusă kover Forme diferite ale cuvantului covor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru covor: covór n., plural oare (limba rusă kovĭór [scris kovër], rut. kovércĭ, id. vezi covergă 1). Țesătură groasă tunsă de așternut pe jos orĭ de atîrnat de părete. figurat Lucru care acopere: covor de ĭarbă, de zăpadă. vezi țol, carpetă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru covor: covor n. 1. țesătură de lânuri cu bumbac sau mătase de acoperit: covoarele cele mai scumpe se aduc dela Smirna, din Persia; 2. figurat ceea ce acopere pământul: covor de verdeață, de zăpadă. [limba rusă KOVĬORŬ]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COVÓR: COVÓR, covoare, substantiv neutru Țesătură groasă de lână, de bumbac etc. (cu figuri și desene de diferite culori), folosită pentru ornamentarea și confortul încăperilor. – Din limba rusă kovior, limba ucraineană kover. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COVÓR: COVÓR, covoare, substantiv neutru Țesătură groasă de lână, de bumbac etc. (cu figuri și desene de diferite culori), folosită pentru împodobirea încăperilor. – Din limba rusă kovior, limba ucraineană kover. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COVOR: COVOR substantiv scoarță, (rar) săndulie, (popular) velința, (învechit și regional) tapet, (regional) lăicer, (prin Transilvania și Banat) tepih, (Transilvania și Maramures) țol. (covor de perete.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru covor: covór substantiv neutru, plural covoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru covor: covór substantiv neutru, plural covoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'COVOR' covițíCov/leacovoiátCOVOLÚMCOVÓRcovorăríeCOVORÁȘcovorátcovorél |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL COVÓR Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului covor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / Plural: covÓroare, înv covÓroară / Etimologie: bg кoвopy] 1 Țesătură groasă de lână, bumbac etc. COVÓR covÓroáre n. CovÓr de perete. |
GRAMATICA cuvântului COVÓR? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului covor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul COVÓR poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE covor? Vezi cuvântul covor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul covor?[ co-vor ] Se pare că cuvântul covor are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL COVÓR Inţelegi mai uşor cuvântul covor dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeVegetal = pătură de plante care acoperă suprafața uscatului pe o anumită regiune Izolant = material izolant sintetic sau natural, folosit pentru izolarea electrică față de pămînt a omului, în timpul lucrului cu aparate electrice sub tensiune |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL COVÓR |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune conjuncție pe măsură ce?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul covor are forma: covoáre
