 | as |
|
| Cotit [ co-tit ] VEZI SINONIME PENTRU cotit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cotit în mai multe dicționareDefinițiile pentru cotit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cotit: cotít2, cotită a [Atestat: LET. I, 230/4 / V: coțit2 / Plural: cotitiți, cotite / Etimologie: coti2!] 1 (Înv) Atins cu cotul2 (1) Si: cotelit2 (8), (înv) încotat2. 2 (Înv) Lovit cu cotul1 (1) Si: cotelit2 (9), (înv) încotat2. 3 (Înv) Făcut atent cu cotul2 (1) Si: cotelit2 (10), (înv) încotat2. 4 (Înv) Contactat cu cotul2 (2) Cf coti.2 (8) Si: cotelit2 (11), (înv) încotat2. 5 (despre drumuri, râuri etc.) Care își schimbă direcția Si: cotigit2 (1). 6 (despre drumuri, râuri etc.) Șerpuit2. 7 (despre o direcție, un drum) Părăsit pentru altă direcție. 8 (Nob) Încovoiat2. 9 (despre oameni; rar) Condus pe un drum cotit spre a se rătăci. 10 (despre obiecte; rar) Întors într-o altă direcție. 11 (Rar) Ocolit2. 12 (Rar) Evitat. 13 (Înv) Cotărit2 (1). 14 (înv) Bătut2. 15 (Înv) Cotărit2 (2). Forme diferite ale cuvantului cotit: cotită Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cotit: cotít1 sn [Atestat: DA / V: cotít1 / Plural: cotituri / Etimologie: coti2] 1-7 Cotire (1-7). 8 (Nob) Încovoiere. 9-15 Cotire (9-15). 16 Cotărire (1). 17 (Îvr; pan) Batere. 18 (Îvr) Cotărire (2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cotit: cotit a. 1. cu ocoluri, în zigzag: drum cotit; 2. măsurat cu cotul: butoiu cotit. ║ n. lucrarea de.a cotări și efectul ei: cotitul vaselor. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COTIT: COTIT adjectiv întortocheat, sinuos, sucit, șerpuit, șerpuitor, (rar) șerpuind, (învechit și regional) șovăit, (învechit) serpentin. (Un drum cotit.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COTIT: COTÍT, -Ă, cotiți, -te, adjectiv (Despre râuri, drumuri etc.) Care face ocoluri sau are cotituri; sinuos, întortocheat. – vezi coti. Forme diferite ale cuvantului cotit: cotit-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COTIT: COTÍT, -Ă, cotiți, -te, adjectiv (Despre râuri, drumuri etc.) Care face ocoluri sau are cotituri; sinuos, întortocheat. – vezi coti. Forme diferite ale cuvantului cotit: cotit-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COTIT: COTIT substantiv cîrmire, cîrmit, cotire, viraj, virare, virat, (popular) cîrnire, cîrnit. (In timpul cotit unui vehicul.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coțit: coțít2, cotită a vezi cotit2 Forme diferite ale cuvantului cotit: cotită Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Cotit: Cotit ≠ drept, necotit Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coțit: coțít1 sn vezi cotit1 Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru COTIT: COTÍT substantiv verbal cotire. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'COTIT' COTISOCOTIȘÓRcotístcótișteCOTÍTCOTITÁTEcotitorCOTITÚRĂCOTIÚGĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL COTIT Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cotit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cotít2, cotită a [Atestat: LET. I, 230/4 / V: coțit2 / Plural: cotitiți, cotite / Etimologie: coti2!] 1 Înv Atins cu cotul2 1 Si: cotelit2 8, înv încotat2. Cotít1 sn [Atestat: DA / V: cotít1 / Plural: cotituri / Etimologie: coti2] 1-7 Cotire 1-7. Un drum cotit. Un drum cotit. In timpul cotit unui vehicul. Coțít2, cotită a vezi cotit2. |
GRAMATICA cuvântului COTIT? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cotit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul COTIT poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cotit? Vezi cuvântul cotit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cotit?[ co-tit ] Se pare că cuvântul cotit are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL COTIT |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Regional a da ca câinele prin băț?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
