 | as |
|
| Corigenţă [ co-ri-gen-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU corigenţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului corigenta în mai multe dicționareDefinițiile pentru corigenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CORIGENȚĂ: CORIGÉNȚĂ, corigențe, substantiv feminin Situația unui corigent; examen dat de un corigent. Niciodată n-am rîs de tine. Tu nu vezi cîte lucruri ne leagă? Corina, trigonometria... corigența. SEBASTIAN, T. 174. Totul reintră în liniște. Trecuseră două săptămîni... Odorescu scăpase cu succes de corigență. MACEDONSKI, O. III 90. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CORIGENȚĂ: CORIGÉNȚĂ substantiv feminin Situația în care se găsește un elev corigent; examen dat de un corigent pentru a putea promova. [Variante corijență substantiv feminin / < corigent]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CORIGENȚĂ: CORIGÉNȚĂ, corigențe, substantiv feminin Situația unui corigent; examen dat de un corigent. [Variante: corijénță substantiv feminin] – Din corigent (după absent-absență). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CORIGENȚĂ: CORIGÉNȚĂ substantiv feminin situație în care se găsește un elev corigent. • examen dat de un corigent pentru a putea promova. (< corigent) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru corigență: corigénță substantiv feminin [Atestat: MACEDONSKI, O. III, 90 / V: corigentaijecorigenta / Plural: corigentațe / Etimologie: corigent] 1 Situația unui corigent. 2 Examen dat de un corigent. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CORIGENȚĂ: CORIGÉNȚĂ corigentae forme 1) Situație de corigent. 2) Examen susținut de un corigent. /Din corigent Forme diferite ale cuvantului corigenta: corigentae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru corigență: *corigénță forme, plural e (despre corrigent). Starea celuĭ corigent. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru corigență: corigénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat corigénței; plural corigénțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru corigentă: corigentă forme starea elevului corigent. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CORIGENȚĂ: CORIGÉNȚĂ substantiv feminin vezi corijență. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru corigență: corigénță vezi corijénță Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CORIGENTA' corígcorigácorígeCORIGÉNTCORIGÉNȚĂCORIGÍBILcorigắuCORIÍNĂCORIJÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL corigență Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului corigență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii III, 90 / V: corigențăijecorigență / Plural: corigențățe / Etimologie: corigent] 1 Situația unui corigent. CORIGÉNȚĂ corigențăe forme 1 Situație de corigent. |
GRAMATICA cuvântului corigență? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului corigență. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul corigență poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE corigenţă? Vezi cuvântul corigenţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul corigenţă?[ co-ri-gen-ţă ] Se pare că cuvântul corigenţă are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Capul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul corigență are forma: corigénțe
