eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție corifeu


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Corifeu [ co-ri-feu ]
VEZI SINONIME PENTRU corifeu PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului corifeu în mai multe dicționare

Definițiile pentru corifeu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CORIFEU:
CORIFÉU, corifei, substantiv masculin

1. Persoană cu rol conducător într-un domeniu de activitate; fruntaș, căpetenie. Lenin, corifeu al științei și strălucit maestru al metodei dialectice, ne învață că teoria revoluționară nu este o dogmă, nu este ceva finit și intangibil. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 22. Curentul critic începe cu M. Kogălniceanu, se continuă cu C. Negruzzi, A. Russo, Alecsandri... ca să nu citez decît pe corifei. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 64.

2. (În tragedia greacă antică) Conducătorul corului (2).

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CORIFEU
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CORIFEU:
CORIFÉU, -ÉE, corifei, -ee, substantiv masculin, substantiv feminin

1. S. m. și forme Persoană cu rol conducător într-un domeniu de activitate; fruntaș, căpetenie; prin extensie personalitate de frunte într-un anumit domeniu.

2. S. m. Conducătorul corului1 în tragedia și în comedia greacă antică.
♦ Cântăreț solist într-un cor1.
♦ Balerin care conduce un ansamblu.

– Din limba franceza coryphée.
Forme diferite ale cuvantului corifeu: corifeu-Ée

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

corifeu
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru corifeu:
coriféu, corifeuée [Atestat: CANTEMIR, HR. 164/ 30 / V: corifeuut substantiv masculin / Plural: corifeuei / Etimologie: franceza coryphée] 1 substantiv masculin Conducător al corului în teatrul antic grecesc. 2 substantiv masculin și feminin Persoană cu rol de conducător într-un anumit domeniu Si: căpetenie, fruntaș. 3 substantiv masculin și feminin (Pex) Personalitate de frunte dintr-un anumit domeniu. 4 substantiv masculin și feminin Solist într-un coregrafie 5 substantiv masculin și feminin Balerin care conduce un ansamblu.
Forme diferite ale cuvantului corifeu: corifeuée

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CORIFEU
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CORIFEU:
CORIFÉU, -ÉE substantiv masculin și forme

1. Conducătorul corului în tragedia și în comedia greacă antică.
♦ Cântăreț solist al unui coregrafie
♦ Balerin care conduce un ansamblu de balet.

2. Om de seamă, având un rol conducător; fruntaș într-un domeniu oarecare al științei sau al artei. [< latina coryphée, italiana corifeo].
Forme diferite ale cuvantului corifeu: corifeu-Ée

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CORIFEU
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CORIFEU:
CORIFÉU, -ÉE, corifei, -ee, substantiv

1. S. m. și forme Persoană cu rol conducător într-un domeniu de activitate; fruntaș, căpetenie.

2. S. m. Conducătorul corului în tragedia și comedia greacă antică.
♦ Cântăreț solist într-un coregrafie
♦ Balerin care conduce un ansamblu.

– Din limba franceza coryphée
Forme diferite ale cuvantului corifeu: corifeu-Ée

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CORIFEU
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CORIFEU:
CORIFÉU, -ÉE

I. substantiv masculin conducător al corului în teatrul antic grecesc.
       • cântăreț solist într-un coregrafie
       • balerin care conduce un ansamblu de balet.

II. substantiv masculin forme om de seamă cu rol conducător într-un domeniu al științei sau al artei. (< limba franceza coryphée, greacă koryphaios, șef)
Forme diferite ale cuvantului corifeu: corifeu-Ée

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CORIFEU
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CORIFEU:
CORIFÉU corifeui m.

1) (în tragedia și în comedia greacă antică) Conducător de coregrafie

2) figurat (în știință, artă etc.) Personalitate de frunte. /<fr. coryphée, latina coryphaeus
Forme diferite ale cuvantului corifeu: corifeui

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

corifeu
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru corifeu:
corifeu m.

1. cel ce conducea corurile în tragedia greacă: destul, deveniți tragici ca niște corifei AL.;

2. figurat cel ce ocupă întâiul rang.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CORIFEU
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CORIFEU:
CORIFEU substantiv cap, fruntaș, protagonist. (corifeu al Școlii Ardelene.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

corifeu
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru corifeu:
coriféu substantiv masculin, articulat coriféul; plural coriféi, articulat coriféii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

corifeu
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru corifeu:
coriféu substantiv masculin, articulat coriféul; plural coriféi, articulat coriféii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'CORIFEU'
CORIDORÁȘCORÍEcoriércoriféeCORIFÉUcorifeútcorígcorigácoríge

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL corifeu
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului corifeu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Coriféu, corifeuée [Atestat: CANTEMIR, HR.
164/ 30 / V: corifeuut substantiv masculin / Plural: corifeuei / Etimologie: franceza coryphée] 1 substantiv masculin Conducător al corului în teatrul antic grecesc.
CORIFÉU corifeui m.
Corifeu al Școlii Ardelene.
Corifeu al Școlii Ardelene.

GRAMATICA cuvântului corifeu?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului corifeu.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul corifeu poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul corifeu sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul corifeu are forma: coriféi
VEZI PLURALUL pentru corifeu la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE corifeu?
Vezi cuvântul corifeu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul corifeu?
[ co-ri-feu ]
Se pare că cuvântul corifeu are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL corifeu

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: De mai înainte?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
renunțare la interesele sau la ideile personale pentru binele obștesc
fiecare dintre cele patru categorii în care se poate clasifica sângele
de mai demult
mersul, succesiunea evenimentelor
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app