 | as |
|
| Coreligionar [ co-re-li-gi-o-nar ] VEZI SINONIME PENTRU coreligionar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului coreligionar în mai multe dicționareDefinițiile pentru coreligionar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CORELIGIONAR: CORELIGIONÁR, -Ă, coreligionari, -e, substantiv masculin și forme persoană care are aceeași, credință religioasă cu alta, considerată în raport cu aceasta. Zărind un preot bătrîn, m-am dus drept către dînsul... dovedind locuitorilor că eram un coreligionar. GHICA, S. 384. – Pronunțat: -gi-o-. Forme diferite ale cuvantului coreligionar: coreligionar-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CORELIGIONAR: CORELIGIONÁR coreligionară (coreligionari, coreligionare) m. și forme Fiecare dintre adepții aceleiași religii în raport unul față de altul. [silabe -gi-o-] /<fr. coreligionnaire Forme diferite ale cuvantului coreligionar: coreligionară Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CORELIGIONAR: CORELIGIONÁR, -Ă, coreligionari, -e, substantiv masculin și forme Persoană care are aceeași religie cu altă persoană. [ pronunție: -gi-o-] – Din limba franceza coreligionnaire. Forme diferite ale cuvantului coreligionar: coreligionar-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CORELIGIONAR: CORELIGIONÁR, -Ă, coreligionari, -e, substantiv masculin și forme Persoană care are aceeași religie cu altă persoană. [ pronunție: -gi-o-] – Din limba franceza coreligionnaire. Forme diferite ale cuvantului coreligionar: coreligionar-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coreligionar: coreligionár, coreligionară substantiv masculin și feminin [Atestat: GHICA, S. 384 / P: coreligionargi-ocoreligionar / Plural: coreligionari, coreligionare / Etimologie: franceza coréligionnaire] Persoană care are aceeași religie cu o alta. Forme diferite ale cuvantului coreligionar: coreligionară Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CORELIGIONAR: CORELIGIONÁR, -Ă substantiv masculin și forme Persoană de aceeași religie cu alta, considerată în raport cu aceasta. [conform limba franceza coreligionnaire]. Forme diferite ale cuvantului coreligionar: coreligionar-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru coreligionar: *coreligionár, -ă adjectiv și substantiv (co și religionar). Care e de aceĭașĭ religiune cu alțiĭ. Pin ext. Coreligionar politic. Forme diferite ale cuvantului coreligionar: coreligionar-ă duce coreligionarde coreligionarab Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CORELIGIONAR: CORELIGIONÁR, -Ă substantiv feminin cel care este de aceeași religie cu altul. (< limba franceza coreligionnaire) Forme diferite ale cuvantului coreligionar: coreligionar-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru coreligionar: coreligionar m. care profesează aceeaș religiune cu alții. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coreligionar: coreligionár substantiv masculin (silabe -gi-o-), plural coreligionári Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coreligionar: coreligionár (-gi-o-) substantiv masculin, plural coreligionári Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CORELIGIONAR' CORELATÍVcorelativísmCORELATIVITÁTEcorelatórCORELIGIONÁRcoreligionárăCORELLIcorelográmăcorenci |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL coreligionar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului coreligionar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii CORELIGIONÁR coreligionară coreligionari, coreligionare m. Coreligionár, coreligionară substantiv masculin și feminin [Atestat: GHICA, S. 384 / P: coreligionargi-ocoreligionar / Plural: coreligionari, coreligionare / Etimologie: franceza coréligionnaire] Persoană care are aceeași religie cu o alta. |
GRAMATICA cuvântului coreligionar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coreligionar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul coreligionar poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE coreligionar? Vezi cuvântul coreligionar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coreligionar?[ co-re-li-gi-o-nar ] Se pare că cuvântul coreligionar are şase silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Boală autoimună?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul coreligionar are forma: coreligionári
